Într-un moment în care extrema-dreaptă europeană este pe cale să obțină un loc important la alegerile europene de luna viitoare, o dispută între două dintre cele mai importante partide poate duce la compromiterea unei posibile victorii, conform POLITICO.
Este vorba despre neînțelegeri care durează deja de ceva timp între Alternativa pentru Germania (AfD) și Adunarea Națională (RN) a lui Marine Le Pen din Franța. Partidul lui Le Pen este pe primul loc în sondaje în Franța, situându-se înaintea președintelui Emmanuel Macron, în timp ce AfD este pe locul al doilea în Germania. Împreună ar putea obține aproximativ 50 de locuri pentru deputați în următorul Parlament Europan, putând forma o echipă care să devină apoi o puternică forță politică naționalistă și anti-imigrație. Dar, cel puțin deocamdată, Le Pen vrea să îi țină pe germani la distanță. Directorul de campanie al candidatului ei principal, Jordan Bardella, a declarat că remarcile despre naziști ale candidatului principal al AfD, Maximilian Krah, care a afirmat că membrii SS nu au fost neapărat criminali de război, au mers prea departe.
RN insistă acum că nu mai poate fi alături de AfD în gruparea Identitate și Democrație (ID) din Parlamentul European. Dacă comentariile naziste nu au fost suficiente, luna trecută autoritățile germane l-au acuzat pe unul dintre asistenții parlamentari ai lui Krah de spionaj pentru Beijing, iar un candidat AfD a fost implicat, împreună cu o organizație de propagandă pro-rusă, într-un scandal de influență. În timp ce RN este în creștere în sondaje, AfD pierde din avânt.
Francezii au fost, de asemenea, iritați de o conferință a extremei-drepte la care au participat oficiali AfD care au vorbit despre „repatrierea” a milioane de oameni din Germania și de provocările parlamentarilor cu privire la statutul juridic al departamentului francez de peste mări Mayotte (în Oceanul Indian).
Incapacitatea RN și a AfD de a lucra împreună ar putea avea consecințe serioase. Europarlamentarii sunt aleși la nivel național, dar apoi formează alianțe transnaționale pentru a exercita mai multă influență în Parlamentul European, care modelează legile și bugetele Uniunii Europene. Alte partide din grupul ID, cum ar fi Liga lui Matteo Salvini și Anders Vistisen, de la Partidul Popular Danez, au pus și ei piciorul în prag, cerând excluderea AfD. Chiar dacă AfD nu va fi exclus oficial din ID, ar putea fi pur și simplu omis atunci când grupul va fi reconstituit după alegeri, a sugerat un membru al personalului ID.
În contextul în care în Uniunea Europeană începe cea mai agitată perioadă a campaniei electorale din 6-9 iunie, apar câteva întrebări, scenarii pe care le schițează publicația.
Ce înseamnă asta pentru extrema-dreaptă din Europa?
Într-un fel, tensiunile nu reprezintă nimic nou: extrema-dreaptă europeană este deja divizată pe scena Uniunii Europene, împărțită în trei tabere distincte în Parlamentul European: o tabără de dreapta dură, formată din eurosceptici și naționaliști, care include Frații Italiei ai Giorgiei Meloni și Lege și Justiție din Polonia, grupul de extremă-dreapta ID, și apoi batalionul de eurodeputați ai premierului ungar Viktor Orbán, care sunt neafiliați.
Din 2019, francezii și germanii din grupul ID sunt conduși de Liga, partidul lui Matteo Salvini. ID se așteaptă ca rândurile sale să se mărească în următorul Parlament datorită unui aflux de europarlamentari de la Partidul Libertății al lui Geert Wilders din Olanda, Vlaams Belang din regiunea Flandra și Chega în plină ascensiune din Portugalia – dar francezii și germanii (dacă vor fi readmiși) vor fi în continuare de departe principalele grupuri din interiorul său.
Oricum, extrema-dreaptă germană și cea franceză nu au o prietenie care să dureze de mult timp în Parlamentul European. AfD a stat alături de RN doar din 2019 și s-a alăturat partidului său umbrelă pan-european doar anul trecut.
În sens mai larg, extrema-dreaptă este, de asemenea, divizată în ceea ce privește politica, ceea ce îi diminuează eficiența: războiul Rusiei în Ucraina este un subiect care generează dispute, la fel – modul în care trebuie tratată China.
Cei de centru-dreapta – inclusiv, se pare, actuala președintă a Comisiei, Ursula von der Leyen – consideră că unele părți ale grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (CRE) – în special eurodeputații lui Meloni – pot fi tentate să se îndepărteze de elementele mai extreme ale grupării lor și să colaboreze cu forțele pro-europene.
De ce face Le Pen acest lucru?
Au loc alegeri. În plus, AfD și RN sunt pe traiectorii diferite de ani de zile. În timp ce AfD s-a radicalizat cu o retorică pro-rusă și chiar a înstrăinat o parte din actuala sa generație de europarlamentari care sunt profund nemulțumiți de direcția partidului. Le Pen se află într-o campanie de reașezare a partidului său ca fiind respectabil, neamenințător și gata să conducă Franța. Nu e de mirare: ea va candida, probabil, din nou, la președinția Franței în 2027.
Deși ar slăbi cu siguranță numeric grupul ID în Parlamentul European, tăierea legăturilor cu germanii de extremă-dreapta de la Bruxelles dă bine acasă și înlătură o problemă pe care Macron o poate folosi pentru a o învinge în campanie.
Ce ar putea însemna acest lucru pentru următorul Parlament?
Dacă e să dăm crezare sondajelor, se așteaptă ca următorul Parlament să se îndrepte spre dreapta. Cu toate acestea, liniile dintre CRE și ID sunt deja neclare, ceea ce creează confuzie chiar și pentru cei mai experimentați observatori ai Parlamentului pentru a înțelege de ce unele partide aparțin unor tabere diferite.
Așadar, în timp ce Le Pen poate câștiga puncte politice interne spunând că nu se va alinia cu AfD, ea poate fi totuși încrezătoare că grupările dure ale dreptei pot contribui la votul în favoarea intereselor sale politice la Bruxelles.
Ce s-ar întâmpla cu AfD dacă ar rămâne fără grup politic?
Să nu ai un grup politic înseamnă că nu ai acces la milioane de euro de finanțare care provin din bugetul UE, că nu ai aceeași alocare de timp de discurs în plenul Parlamentului și nici prestigiul de a aparține uneia dintre familiile politice ale instituției.
Perspectiva ca unul dintre partidele din ID să fie alungat în așa-numita parte neafiliată a Parlamentului nu va schimba însă prea multe, deoarece un cordon sanitar informal blochează deja AfD și orice partid din ID, așa încât acestea să nu-și pună amprenta pe lucrările legislative sau să prezideze comisii. De asemenea, amendamentele lor la legislație sunt automat ignorate de restul deputaților din Parlament.
Ar putea asta să ducă la o legătură mult mai strânsă a extremei-drepte?
Grupurile CRE și ID au încercat deja să fuzioneze în urmă cu câțiva ani, dar nu au reușit. Chiar dacă, pe hârtie, o retragere a Germaniei ar putea părea că nu face decât să genereze mai multă fragmentare și haos în flancul de extremă-dreapta al Parlamentului, unii cred că ar putea deschide calea pentru o aprofundare a cooperării și chiar pentru o fuziune între grupurile ID și CRE.
„Acum a devenit posibilă și o schimbare mai fundamentală, Le Pen folosindu-se de acest lucru pentru a pleda pentru o fuziune cu Meloni, Orbán, Wilders & Co. spre o extremă-dreaptă unită fără partea cea mai radicală”, a scris Nicolai von Ondarza, politolog la SWP Europe, pe X (fostul Twitter).
Cu toate acestea, perspectiva unui singur grup de extremă-dreapta – care ar putea avea cu adevărat consecințe asupra agendei politice europene – și care ar putea fi a doua forță a Parlamentului, apare frecvent înainte de alegerile europene. Această perspectivă a fost exclusă de către eurodeputații Giorgiei Meloni.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
