Pentru UE, rezultatul alegerilor din Franța a fost o veste bună – dar și o veste proastă, precizează POLITICO.
„Ce a fost mai rău a fost evitat”, a declarat un diplomat de rang înalt al UE, reflectând starea de spirit de la Bruxelles, când a devenit clar că partidul de extremă-dreapta Adunarea Națională (RN) nu va obține o majoritate în parlament, așa cum mulți preziseseră după primul tur de scrutin, cu o săptămână înainte.
Eșecul lui Marine Le Pen și al lui Jordan Bardella de a prelua frâiele Parlamentului francez îi va bucura pe pro-europenii de rând. Dar veștile bune se opresc aici, deoarece Franța – alături de Germania, cealaltă mare putere a UE, care se confruntă cu propriile lupte interne – a fost aruncată în haos politic, fără ca vreun partid să obțină suficiente locuri pentru a deține o majoritate. Această paralizie ar putea dura luni de zile – și ar putea dăuna UE.
„Dacă totul se blochează atât la Paris, cât și la Berlin din cauza dezacordurilor politice internaționale, Europa va avea cu adevărat o problemă”, a declarat un diplomat UE.
Macron a fost o prezență uriașă pe frontul european, fie prin remodelarea agendei comerciale a UE, fie prin promovarea unei agende mai ambițioase în materie de apărare industrială și competitivitate, fie prin vizarea unei autonomii strategice sporite în contextul unei potențiale a doua președinții a lui Donald Trump.
Acum, președintele francez este slăbit și distras de problemele de acasă. Indiferent de guvernul care va rezulta în cele din urmă din parlamentul francez fragmentat, este puțin probabil ca acesta să fie stabil pentru mult timp.
De acum încolo, politicienii francezi se vor gândi și la alegerile prezidențiale din 2027 atunci când vor lua decizii. Unirea partidelor majoritare și de stânga pentru a ține departe extrema-dreaptă s-ar putea să nu se mai repete, iar alegerile din 2027 ar putea avea ca rezultat un președinte de extremă-dreaptă.
„Este probabil ca un nou guvern să se concentreze mai degrabă pe problemele interne decât pe politica externă. Cu toate acestea, politica franceză va rămâne divizată și greu de gestionat, ceea ce va diminua influența Franței pe scena europeană și internațională”, a declarat Célia Belin de la think tank-ul Consiliul European pentru Relații Externe.
Manfred Weber, președintele Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European, a declarat pe rețelele de socializare că „departe de a clarifica situația politică, Macron a aruncat Franța în confuzie, consolidând extremele”.
Probleme germane
Blocajul intern al Franței ar fi mai ușor de rezolvat pentru UE dacă cealaltă jumătate a motorului franco-german ar funcționa bine. Dar nu este așa.
În urma rezultatelor slabe la alegerile europene pentru toate cele trei partide din coaliția germană, care au obținut împreună doar 31% din voturi, cancelarul Olaf Scholz a reușit să obțină un acord privind un proiect de buget pentru 2025, evitând o criză – cel puțin pentru moment – care ar fi putut duce la căderea guvernului său.
Scholz poate că a supraviețuit, dar durerile de cap interne ale coaliției sale înseamnă că acesta nu mai are timp să se afirme pe scena europeană – chiar dacă ar fi arătat vreun interes în acest sens.
O Germanie și o Franță slăbite pun sub semnul întrebării leadership-ul în Europa, a declarat Mujtaba Rahman, șeful pentru Europa al Eurasia Group, o companie de consultanță în domeniul riscului.
Rahman a subliniat că atât Scholz, cât și premierul polonez Donald Tusk se confruntă cu prea multe provocări pe plan intern pentru a prelua conducerea în ceea ce privește Europa și că președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care speră să obțină un al doilea mandat, „este doar atât de puternică precum cel mai puternic susținător al său”, ceea ce înseamnă că nu mai există nimeni care să umple golul.
Lupte politice interne
Așadar, ce înseamnă toate acestea pentru ambițiile UE în următorii cinci ani?
În Franța, vor exista numeroase lupte politice interne, care vor bloca reformele economice și fiscale, spre nemulțumirea Comisiei Europene și a țărilor europene mai frugale.
„Marea temere este că un parlament suspendat va duce la stagnare”, a declarat unul dintre diplomații UE, care au vorbit sub anonimat. „Aceasta este o problemă în special având în vedere economia franceză și datoria publică. Toate reformele pe care Macron și [ministrul economiei și Finanțelor, Bruno] Le Maire încearcă să le facă se vor bloca atunci. Fără reforme, datoria națională crește și se ajunge la o paralizie politică totală.”
Diplomații și oficialii europeni se gândesc acum la impactul pe care alegerile din Franța îl vor avea asupra dosarelor politice din cadrul Consiliului UE – camera motoarelor Europei, unde miniștrii din toate țările UE se consultă pe o gamă largă de teme.
Dacă ar fi câștigat extrema-dreaptă, ar fi putut apărea probleme în ceea ce privește sprijinul acordat de UE Ucrainei sau gestionarea politicii privind migrația, în special dacă potențialii miniștri francezi de extremă-dreaptă s-ar fi alăturat guvernului premierului ungar Viktor Orbán. Cu un parlament francez dispersat, nu este clar ce dosare europene va dori Parisul să promoveze – și cât de puternic poate acționa.
De exemplu, Macron a fost în fruntea unui plan pentru o uniune europeană a piețelor de capital, pentru ca economiile și investițiile să circule în tot blocul, așa cum se întâmplă cu un sistem similar în SUA. Acest plan, care datează din 2015, a întâmpinat dificultăți în demarare, dar există un nou impuls, având în vedere atenția reînnoită a UE asupra competitivității. Va mai putea un Paris slăbit să facă lobby pentru o reformă atât de importantă?
„Va fi dificil”, a declarat un alt diplomat european de rang înalt. „Agenda franceză va fi mai la stânga și, probabil, nu va mai fi la fel de clară ca înainte din cauza discuțiilor interne. Poți să crezi ce vrei despre francezi, dar mașina lor diplomatică de a impune poziții la nivel european este foarte impresionantă.”
Sistemul francez are încă o mulțime de mecanisme de control și echilibru pentru a contracara influența potențialelor cereri radicale din partea RN. Există Senatul (camera superioară a parlamentului), Macron însuși, precum și administrația și diplomația franceză.
Un alt diplomat european a declarat: „Este o situație fără precedent, dar asta nu înseamnă că nu va exista o putere executivă clară în cele din urmă, în special în ceea ce privește chestiunile europene”, subliniind că oricine ajunge în noul guvern este probabil să fie de acord asupra majorității dosarelor de politică europeană.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
