Skip to content
Politică

Politico: Liderii României cochetează cu euroscepticismul

MagnaNews

În timp ce se declară dedicați valorilor europene, liderii PSD, partidul aflat la guvernare, aflați în cursa pentru alegerile europarlamentare din luna mai, critică violent Bruxelles-ul, așa cum nu au mai făcut-o până acum.

Retorica eurosceptică a scos la iveală neînțelegerile dintre politicienii români importanți, unii veterani din PSD alegând să dezerteze și să se înscrie în PRO România, partidul înființat de fostul premier Victor Ponta, care se prezintă ca fiind indiscutabil pro Uniunea Europeană.

Direcția adoptată de PSD, sub conducerea lui Liviu Dragnea, nu este importantă doar pentru România, scrie politico.eu.

Partidul, care a contribuit la negocierile privind integrarea României în Uniunea Europeană, ar putea schimba balanța politică în cadrul UE, dacă Bucureștiul intră în rândul criticilor duri ai instituțiilor europene, precum Budapesta și Varșovia.

Respingerea dură de către liderii PSD a criticilor venite de la Bruxelles, legate de combaterea corupției și domnia legii, au creat tensiuni inclusiv în interiorul Partidului Socialiștilor Europeni (PES), alianța partidelor europene de centru-stânga.

Se estimează că Social-Democrații din România vor avea, după alegerile europarlamentare, a treia delegație, ca mărime, în cadrul blocului de centru-stânga din Parlamentul European.

Iar semnalele unei rupturi în interiorul Partidului Social Democrat ies de luni de zile la suprafață.

Ele au culminat cu decizia din ianuarie a Corinei Crețu, Comisarul european pentru politici regionale, să părăsească după 30 de ani PSD-ul, pentru a candida pentru un nou mandat de europarlamentar din partea PRO România, partidul fostului premier Victor Ponta.

Desigur, nu este ușor pentru mine. PSD-ul de azi nu este ceea ce am visat și nu corespunde cu valorile mele europene”, a declarat Corina Crețu, informează sursa citată.

Membrii PSD au atacat-o în mod repetat pe Corina Crețu, în ultimii ani, acuzând-o că a atentat la interesele propriei țări, atunci când a vorbit despre slaba absorbție a fondurilor europene de către România.

Fondatorul PRO România, Victor Ponta, care a fost dat afară din PSD în 2017, spune despre partidul său că este singura opțiune social-democrată cu adevărat pro-europeană din România. ”Din păcate, PSD a devenit un partid foarte populist, foarte naționalist și demegog”, spune Ponta.

Decizia Corinei Crețu de a se alătura PRO România a fost urmată de mai mulți politicieni importanți, inclusiv de fostul Prim-Ministru Mihai Tudose și alți parlamentari și foști miniștri. De asemenea, membri ai ALDE România, aliatul PSD la guvernare, au ales să se alăture PRO România.

De cealaltă parte, membrii încă loiali PSD au sugerat că dezertorii au reacționat exagerat.

Criticile socialiștilor europeni

România, care deține președinția rotativă a UE, s-a confruntat cu un val de critici, venite în ultimele luni dinspre Comisia Europeană și Parlamentul European, ce au reflectat viziunea Bruxelles-ului cu privire la faptul că țara noastră pierde viteză în lupta împotriva corupției și s-a angajat pe aceeași cale iliberală ca Polonia și Ungaria.

Criticile, venite atât din interiorul, cât și din afara țării, acuză PSD-ul că încearcă să forțeze modificări legislative care să slăbească independența sistemului judidicar, în avantajul politicienilor acuzați de corupție, printre care se numără și președintele Partidului, Liviu Dragnea.

Cel mai recent, guvernul PSD s-a angajat într-o campanie internațională împotriva unui fost oficial român, Laura Codruța Kovesi, fostul procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție, pentru a o împiedica să obțină postul de Procuror european.

Problemele PSD-ului reflectă lupta ascunsă pentru putere, între Liviu Dragnea, care nu poate deveni Prim-Ministru din cauza unei sentințe de trimitere la închisoare dată cu suspendare, dar este perceput ca liderul de facto al Guvernului, pe de o parte, și mai mulți membri ai partidului, îngrijorați că, urmărind doar propriile interese, președintele social-democraților împinge România pe un cale anti-europeană, de cealaltă parte.

Liderii PSE l-au abordat pe Dragnea la congresul de la sfârșitul lui februarie, inclusiv pe tema investigației lansate de autoritățile române împotriva lui Frans Timmermans, vice-președintele Comisiei Europene, care este candidatul blocului de centru-stânga pentru șefia CE, dar care a fost foarte critic la adresa atacurilor de la București împotriva domniei legii.

Nu există lipsă de claritate din partea noastră atunci când spunem că cei ce vor să facă parte din familia noastră politică trebuie să se poziționeze de partea statului de drept”, a spus Udo Bullmann, liderul grupului de centru-stânga din Parlamentul European.

Poziții divergente

În ultimele luni, Dragnea a avut abordări contradictorii, între a se poziționa de partea UE și a PSE sau, din contră, a se distanța de ele.

Astfel, în decembrie 2018, el nu a participat la congresul PSE de la Lisabona.

Nu voi apărea niciodată în aceeași poză cu oameni care fac rău țarii mele”, a spus el, în aceeași lună, în cadrul unei conferințe PSD, acompaniat de aplauze puternice. ”Înțeleg că facem parte dintr-o familie politică ce nu vrea să ne ajute – ei pot măcar să ne asculte”, a mai spus Dragnea.

După participarea la următorul congres al Socialiștilor Europeni, de la Madrid, Dragnea a declarat că este un ”pro-european convins”.

El a repetat același lucru după câteva zile, dar a adăugat: ”Am vrut să ne alăturăm Uniunii Europene pentru o viață mai bună, pentru mai multă libertate, nu ca să ne întoarcem la frică și teroare”. Apoi a adăugat: ”nu este posibil ca tot ce spunem noi, tot ce facem, să se lovească de critici, lovituri și blocaje, iar ce spun alții, deși spun o groază de minciuni, să fie luat ca fiind automat valabil”.

Prim-Ministrul PSD, Viorica Dăncilă, a acuzat liderii occidentali că adoptă un standard dublu, atunci când critică România în legătură cu corupția și cu reacția autorităților la protestele anti-guvernamentale.

O retorică naționalistă și anti-europeană adoptă și alți reprezentanți ai PSD, cum ar fi Liviu Pleșoianu sau Codrin Ștefănescu, secretarul-general al partidului, cunoscut ca fost membru al partidului România Mare, de extremă-dreapta.

Dragnea a declarat în martie că PSD ”va avea grijă” de foștii membri care au dezertat la PRO România și a sugerat că noul partid este plin de masoni și securiști.

Atitudinea lui la adresa partidului lui Victor Ponta, asumat pro-european, a făcut să se nască speculații în privința trecerii PSD la blocul eurosceptic din viitorul Parlament European.

Mass media din România au relatat în februarie că Matteo Salvini, liderul Ligii Nordului, formațiune populistă de extremă-dreapta din Italia, a trimis o scrisoare de apreciere la adresa conducerii PSD.

Totuși, ar fi un mare risc pentru PSD să intre într-o astfel de alianță, din moment ce electoratul din România s-a manifestat ca fiind puternic pro-european.

Conform Eurobarometrului publicat în decembrie, 52% dintre români au o părere pozitivă despre Uniunea Europeană – unul dintre cele mai mari procente, în rândul țărilor membre UE.

În această situație, rămâne perfect valabilă perspectiva stranie ca atât PSD, cât și PRO România, să devină parteneri în cadrul blocului de centru-stânga din Parlamentul European, după alegerile din mai.

Deși liderii PSE au venit cu critici la adresa lui Liviu Dragnea și a PSD-ului, nu au făcut nicio mișcare pentru a exclude social-democrații din România din rândul alianței partidelor europene de centru-stânga.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *