Potrivit unei noi analize POLITICO, România se situează pe locul șapte în NATO în ceea ce privește cheltuielile pentru bugetul de apărare, alocând 2.4% din PIB-ul țării în 2023.
În 2014, România cheltuia doar 1,3% din PIB pentru apărare.
Se observă o tendință clară în bugetele de apărare ale membrilor NATO: cu cât sunt mai aproape de Rusia, cu atât sunt mai mari cheltuielile.
Potrivit unor remarci făcute săptămâna trecută, Donald Trump, candidat la președinția Statelor Unite, nu numai că a avertizat că nu va proteja țările care nu au reușit să atingă ținta de cheltuieli de apărare a NATO de 2% din PIB în cazul în care vor fi atacate, ci a amenințat că va încuraja Rusia „să facă ce naiba vrea” cu aceste țări.
Trump a criticat frecvent membrii Alianței pentru că au cheltuit prea puțin, iar sâmbătă i-a catalogat drept „delincvenți”.
Alți președinți americani i-au îndemnat, de asemenea, pe Aliați să cheltuiască mai mult – deși au recurs la un limbaj mai diplomatic.
În timp ce mai multe țări din UE încă nu reușesc să atingă obiectivul NATO – cele care se învecinează cu Rusia sau Ucraina îl îndeplinesc, potrivit datelor NATO. SUA și Grecia depășesc, de asemenea, acest prag de 2 la sută.
O comparație între cheltuielile de apărare ale membrilor NATO în 2014 – când Alianța a stabilit obiectivul de 2% – și cheltuielile estimate pentru 2023 arată că aproape toate țările alocă mai mulți bani pentru apărare.
Polonia, un stat din prima linie care se învecinează cu Rusia, Ucraina și aliatul Rusiei, Belarus, a înregistrat cel mai mare spor de cheltuieli, sărind de la 1,9% din PIB în 2014 la 3,9% anul trecut. Acest lucru o transformă în cel mai mare cheltuitor pe PIB dintre cele 31 de state membre din NATO.
Autor: Hanne Cokelaere, politico.eu.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
