O propunere de modificare a regulilor de aderare la UE se află într-un stadiu incipient de discuţii, astfel încât noii membri ar obţine drepturi depline numai după ce UE şi-ar revizui modul de funcţionare. Este cea mai recentă încercare a guvernelor pro-extindere din UE, precum Austria şi Suedia, de a da un nou impuls procesului de extindere, care este în prezent blocat de Budapesta şi de alte câteva capitale, din cauza temerilor că ar putea genera o concurenţă nedorită pe pieţele locale sau ar compromite interesele de securitate, relatează POLITICO.
Noile ţări ar putea adera la Uniunea Europeană fără drepturi de vot depline, într-o mişcare ce ar putea face lideri precum premierul Ungariei Viktor Orbán mai receptivi la ideea ca ţări precum Ucraina să devină parte a blocului european. Propunerea de modificare a regulilor de aderare la UE se află într-un stadiu incipient şi ar trebui să fie aprobată de toate ţările existente, potrivit a trei diplomaţi europeni şi unui oficial al UE care are cunoştinţă despre aceste discuţii. Ideea este că noii membri ar obţine drepturi depline odată ce UE şi-ar revizui modul de funcţionare pentru a face mai dificilă exercitarea dreptului de veto asupra politicilor de către ţările individuale, potrivit POLITICO.
Ideea din spatele propunerii – care este discutată în mod informal între ţările UE şi Comisie, potrivit aceloraşi diplomaţi şi oficiali – este că aderarea de noi ţări fără drept de veto, cel puţin la începutul aderării lor, le-ar permite să intre în UE în condiţii mai flexibile, fără a fi necesară o revizuire a tratatelor de bază ale UE, considerată de mai multe guverne ca fiind imposibilă.
Iniţiativa ar permite ţărilor care se află în prezent pe calea aderării, precum Ucraina, Republica Moldova şi Muntenegru, să beneficieze de multe dintre avantajele aderării la UE, dar fără drept de veto – un instrument pe care guvernele UE l-au considerat întotdeauna ca fiind cel mai eficient mijloc de a împiedica adoptarea politicilor UE care nu le sunt pe plac.
UE a făcut din extindere o prioritate strategică în contextul agendei expansioniste a liderului rus Vladimir Putin, deşi eforturile de a creşte numărul membrilor de la 27 în prezent la 30 în următorul deceniu scot la iveală diviziunile interne ale blocului.
„Viitorii membri ar trebui să fie obligaţi să renunţe la dreptul lor de veto până când vor fi puse în aplicare reforme instituţionale cheie, cum ar fi introducerea votului cu majoritate calificată în majoritatea domeniilor politice”, a declarat Anton Hofreiter, preşedintele Comisiei pentru afaceri europene a Bundestagului german. „Extinderea nu trebuie încetinită de state membre individuale ale UE, care blochează reformele”, a spus el.
Anterior, liderii UE au insistat că este necesară o revizuire a tratatelor înainte ca blocul să poată admite noi membri, precum Ucraina, subliniind riscul creşterii blocajelor la Bruxelles. Cu toate acestea, încercările de a elimina dreptul de veto şi pentru membrii actuali ai UE s-au lovit de o opoziţie fermă, nu numai din partea Ungariei, ci şi din partea Franţei şi a Ţărilor de Jos.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
