Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat luni majorarea numărului de focoase nucleare și o extindere a rolului Franței în arhitectura de securitate europeană, într-un discurs considerat printre cele mai importante schimbări de doctrină nucleară de la finalul Războiului Rece, potrivit Politico.
Mai multe focoase și o descurajare „avansată”
Vorbind la baza navală ultrasecurizată Île Longue, unde sunt staționate cele patru submarine nucleare franceze, Macron a susținut că „o creștere a arsenalului este indispensabilă” pentru menținerea credibilității descurajării. În apropierea submarinului cu rachete balistice Le Téméraire, liderul de la Paris a afirmat că un singur submarin francez are o putere de lovire echivalentă cu totalul bombelor aruncate asupra Europei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Franța deține în prezent aproximativ 300 de focoase nucleare — de circa zece ori mai puține decât SUA și Rusia — însă Macron a refuzat să precizeze câte arme suplimentare vor fi adăugate.
Statele vizate pentru cooperare nucleară
Președintele francez a indicat o cooperare consolidată cu mai multe state europene, printre care Germania, Polonia, Grecia, Olanda, Belgia, Danemarca și Suedia. România nu a fost menționată în enumerarea sa.
Potrivit planurilor anunțate, colaborarea ar putea include exerciții nucleare comune și, ulterior, desfășurarea temporară de avioane franceze cu capacitate nucleară pe teritoriul unor aliați. Macron a declarat că partenerii europeni sunt pregătiți pentru acest pas.
Franța și Regatul Unit sunt singurele puteri nucleare din Europa. Spre deosebire de Londra, Parisul nu face parte din Grupul de Planificare Nucleară al NATO, însă liderii francezi au susținut constant că interesele vitale ale țării au și o dimensiune europeană.
Contextul geopolitic: Rusia și incertitudinea americană
Ideea unui dialog nuclear strategic cu aliații europeni a fost lansată de Macron încă din 2020, dar a căpătat tracțiune abia după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, în 2022, și pe fondul semnelor de întrebare privind fiabilitatea garanțiilor de securitate americane, odată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă.
Aceste evoluții au determinat mai multe state europene, inclusiv Germania, Polonia și Suedia, să își regândească strategiile de securitate și să devină mai receptive la propunerile Parisului.
„Nu este o cursă a înarmărilor”
Macron a insistat că Franța nu intenționează să înlocuiască umbrela nucleară americană sau rolul NATO, ci să o completeze. „Acest efort se va adăuga misiunii nucleare a NATO”, a subliniat el.
Totodată, președintele francez a transmis un mesaj clar electoratului intern: controlul asupra lansării armelor nucleare va rămâne exclusiv în mâinile șefului statului francez, care va continua să definească unilateral interesele vitale ale țării.
În fața criticilor venite din partea liderului extremei drepte Jordan Bardella și a conservatorului Bruno Retailleau, Macron a respins ideea declanșării unei noi curse a înarmării.
„Aceasta nu este o cursă a înarmărilor. Este esențial ca adversarii noștri să nu poată nici măcar să ia în calcul posibilitatea de a lovi Franța fără certitudinea unor daune ireparabile”, a avertizat el.
Un calendar accelerat
Cu doar 14 luni rămase din mandat, Macron accelerează implementarea noii strategii. Programele comune ar urma să înceapă chiar din acest an, inclusiv prin găzduirea aliaților în locații strategice și organizarea de exerciții comune.
Franța și Germania au anunțat deja crearea unui „grup director nuclear” bilateral, care va analiza doctrina, echilibrul dintre apărarea convențională, sistemele antirachetă și capacitățile nucleare franceze.
„Ne angajăm într-o descurajare avansată”, a concluzionat președintele francez, sugerând că o nouă etapă a doctrinei nucleare a Franței este pe cale să prindă contur.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
