Dincolo de audieri şi promisiuni, măsurile fiscale ne vor afecta pe toţi. Acestea vor intra în vigoare de la 1 august, moment în care TVA se majorează pentru mai multe produse şi servicii. Astfel, cotele reduse vor creşte de la 5 la 9 la sută şi de la 9 la 19 procente. TVA pentru alimente şi medicamente rămâne tot 9 la sută şi, teoretic, ar trebui să avem aceleaşi preţuri.
Dar nu trebuie să uităm că, tot de la 1 august, se scumpeşte energia termică şi cresc accizele cu 10 la sută la carburanţi, alcool şi ţigări. Dar şi băncile vor fi taxate mai dur. De anul viitor, instituţiile financiare ar putea plăti un impozit de 29% pe aşa-numitul „profit excesiv”. Ce înseamnă acest lucru, vom afla abia după ce Guvernul Bolojan se va consulta cu Banca Naţională a României.
Aproape 1 milion de pensionari cu venituri de peste 4.000 lei vor fi obligaţi să contribuie la sănătate cu 10% pe tot ce depăşeşte această sumă şi revine taxa pe boală. Adică toţi românii care sunt în concediu medical, inclusiv bolnavii cronici ori pacienţii oncologici, vor plăti contribuţie la Sănătate 10%. Nu le va scădea salariul, dar practic plătesc o taxă de două ori, pentru CASS-ul luat când eşti sănătos, trebuie să îţi servească în mod teoretic când eşti bolnav.
Nu sunt veşti bune nici pentru bugetari, care vor avea salariile îngheţate până în 2027. Sporurile vor fi reduse, iar mai multe instituţii comasate, pentru că Ilie Bolojan vrea să concedieze 20% din angajaţii ministerelor. Mai mult, companiile cu pierderi mari vor fi închise, iar sporurile aberante vor fi eliminate. Noul ministrul al Finanţelor promite ce am mai auzit de multe ori, că scăpăm de evaziune fiscală.
Am analizat întreaga situație împreună cu Marius Ghincea, politolog, cercetător la ETH Zurich
Marius Pancu: Cum va arată acest Guvern? Puncte tari, puncte slabe?
Marius Ghincea: Un Guvern foarte divers, format din patru partide care nu se înţeleg între ele. Ar trebui să ne aşteptăm la fricţiuni şi conflicte în interiorul coaliţiei, în condiţiile în care se vor adopta măsuri economice cu un impact destul de negativ asupra unor categorii mari de populaţie. Ar trebui să ne aşteptăm să vedem şi partide care vor încerca să facă o opoziţie din interiorul guvernării. Practic, să creeze scandaluri, să critice din interiorul coaliţiei de guvernare, deşi ei iau parte la luarea deciziilor.
Însă, în acelaşi timp este un Guvern care de la bun început îşi asumă un plan de reforme, nişte reforme dureroase, necesare pentru a menţine scorul de ţară pentru partenerii şi creditorii noştri externi. Comisia Europeană, de asemenea, cere un pachet foarte substanţial de reforme. Deci pe de o parte aveam acceastă situaţie internă în care avem o coaliţie largă, eterogenă, foarte diferită, dar în acelaşi timp ambiţii foarte ridicate. Rămâne de văzut dacă aceste două elemente centrale pot să se pupe şi iese ceva în beneficiul românilor.
Marius Pancu: Cine a câştigat la capitolul negicieri şi cine a pierdut?
Marius Ghincea: Aş spune că pe de o parte Ilie Bolojan a câştigat la negocieri, pentru că a reuşit să îşi obţină funcţie de prim-ministru şi cu sprijinul celorlalte partide mai mici din coaliţie, şi a preşedintelui Nicuşor Dan.
Şi PSD a câştigat elemente importante, pentru că are un număr consistent de miniştri din cabinet şi mai presus de atât, a reuşit să impună această regulă a rotativei. Peste doi ani de zile, când măsurile economice pe care le adoptăm în aceste zile îşi vor fi făcut deja simţite efectul, şi cu un an înainte de alegerile locale şi parlamentare vom avea o rotativă, ce puţin în acest moment planificată, în care un premier PSD ar urma să vină la guvernare, iar asta va fi în beneficiul social-democraţilor dacă va avea loc şi este foarte neclar în acest moment dacă va avea loc.
Marius Pancu: De ce spuneţi că e neclar? Pentru că nu există un termen stabilit exact sau care sunt elementele?
Marius Ghincea: Nu, există deja. Există un termen stabilit exact. Dacă nu mă înşel este aprilie 2027 din acest punct de vedere, doar că având în vedere diversitatea internă ideologică politică dintre aceste patru partide, este posibil ca peste doi ani de zile PNL şi USR să se răzgândească şi să nu accepe să mai facă parte într-un cabinet condus de către un social-democrat, iar asta să ducă la un colaps al coaliţiei şi la o reconfigurare a majorităţii politice în Parlament. De altfel, dacă ne uităm la istoria recentă la nivel mondial sunt foarte puţine ţări în care mecanismul rotativei a funcţionat. A funcţionat în acele ţări sau în acele contexte în care partidele care guvernează împreună sunt foarte similare ideologic sau au interese politice foarte similare.
Avem cazul rotativei politice dintre domnul Ciolacu şi domnul Ciucă, avem un caz în Irlanda şi mai avem un caz în Israel, care nu a ţinut foarte mult. La nivel mondial sunt doar 3 cazuri înregistrate care au dus la o rotativă de succes.
Marius Pancu: PSD are o problemă de aripi ideologice chiar în interiorul partidului şi acum vedem că unul dintre cei mai puternici lideri care l-ar putea concura pe Sorin Grindeanu, Paul Stănescu, ar putea să plece la Curtea de Conturi. Ce înseamnă asta şi ce efecte va avea asta asupra partidului?
Marius Ghincea: Plecarea domnului Stănescu la Curtea de Conturi pe de o parte îi garantează domnului Stănescu că are totuşi o poziţie importantă în statul român. Curtea de Conturi nu este o instituţie relevantă, e chiar o instituţie care din punct de vedere admnistrativ şi financiar are o putere semnificativă de a condiţiona şi de a controla finanţele şi modul în care funcţionează instituţiile statului. Nu aş putea să interpretez această plecare la Curtea de Conturi ca o schimbare a pardigmei în cadrul PSD.
Dar faptul că domnul Grindeanu a reuşit să intre la guvernare şi să realizeze un acord de guvernare cu aceste partide îi garantează faptul că la următorul congres îşi va putea consolida poziţia, va câştiga cel mai probabil funcţia de preşedinte al partidului, iar coaliţia din interiorul PSD, această coaliţie pe care eu o numesc mai moderat europeană, va reuşi să menţină controlul aşa cum a reuşit să o facă şi în ultimii ani. Iar asta pentru democraţia românească cred eu că este un lucru pozitiv.
Marius Pancu: Ce efecte va avea această coaliţie de guvernare în care anticipaţi dumneavoastră că nu se vor pupa foarte tare ideologiile şi măsurile asupra opoziţiei reale, care rămâne în Parlament reprezentantă de extremişti în momentul acesta?
Marius Ghincea: Studiile pe care le avem din alte ţări europene arată că, în general, atunci când un partid cere o opoziţie din interiorul guvernării, nu face decât să ofere muniţie partidelor care se află în opoziţie reală din Parlament. Deci, dacă PSD sau alt partid din cadrul coaliţiei decide să facă opoziţie din cadrul guvernării, asta pe baza dovezilor pe care le avem din alte state exemple pe care le avem, va duce la o creştere a sprijinului politic pentru dreapta radicală.
Marius Pancu: Cum pot să contracareze fenomenul acesta de ascensiune până la următoarele alegeri la care ne tot uităm cu teamă de când s-au încheiat celelalte?
Marius Ghincea: Sunt două aspecte pe care le putem lua în considerare şi care depind foarte mult de voinţa politică, dar şi de contextul econimic. Primul aspect ţine de eficacitatea măsurilor economice. Dacă în următorul an şi jumătate măsurile economice au efectul scontat, reduc deficitul şi limitează impactul economic direct asupra populaţiei alături de o voinţă politică, de o dorinţă a tuturor partidelor din arcul guvernamental de a nu crea o opoziţie din cadrul guvernării şi de a fi loiali acordului politic pe care şi l-au asumat. Atunci, s-ar putea să găsi o cale de a evita un procent de 50-60% pentru AUR în 3 ani şi jumătate.
Marius Pancu: Ce a reuşit Nicuşor Dan în urma acestor săptămâni de negocieri în care a fost foarte prezent, s-a consultat cu partidele in mod constant? Ce fel de pârghii îşi păstrează în Guvern?
Marius Ghincea: Nicuşor Dan a folosit în aceste negocieri aceeaşi strategie pe care a folosit-o de altfel şi în Consiliul General al Muncipiului Bucureşti şi atunci când era primar. Dânsul are o strategie foarte consensuală în care încearcă să îi aducă pe toţi la masă. Din punctul acesta de vedere, principala reuşită este că a reuşit să formeze acest cabinet cu un om in poziţia de prim-ministru pe care îl voia, în ciuda afecţiunilor pe care le-am văzut în zilele precedente.
Totodată, a reuşit să obţină pentru USR un mandat în plus de ministru din câte am înţeles din dezbaterea publică, iar în acest moment şi-a atras promisiunea sau garanţia din partea partidelor din arcul guvernamental că în ceea ce priveşte apărarea şi politica externă va avea un cuvânt de spus cu privire la persoanele care ocupă aceste funcţii. Iar mai presus de aceste aspecte ţine de faptul că preşedintele Nicuşor Dan va fi, din câte se pare, un preşedinte jucător. Mult mai activ decât domnul Iohannis. Deci, din punctul acesta de vedere, prin forţarea unor negocieri, prin medierea acestora pare să se poziţioneze mult mai activ decât preşedintele anterior.
Marius Pancu: Avem 5 vicepremieri, unul dintre ei pe model Elon Musk, preocupat cu reforma statului, adică Dragoş Anastasiu e din echipa lui Nicuşor Dan. Ce semnal transmite asta populaţiei?
Marius Ghincea: Pe de o parte, cred că principalul semnal pe care îl transmite este că partidele nu au încredere unele în altele şi încearcă să găsească aceste poziţii de vicepremier ca oameni de leadership în cadrul cabinetului care să coordoneze propriii miniştri pe lângă prim-ministru. Desigur, un număr crescut de vicepremieri nu semnalizează chiar o eficienţă guvernamentală sau asigurarea tăierii cheltuielilor, dar în acelaşi timp cheltuielile asociate cu nişte cabinete de vicepremieri alături de secretarii de stat pe care îi are fiecare dintre ei nu reprezintă absolut nimic, o presiune bugetară foarte mare. Aş vrea să ne uităm mai mult la cât de eficare sunt aceşti vicepremieri în a-şi coordona ministerele din domeniu şi în a tăia cheltuielile statului într-un mod eficient şi care să nu afecteze grupurile cele mai vulnerabile din societate.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
