Politologul Andrei Țăranu: Sunt convins că există o conivență la nivel european pe subiectul Schengen

Sursă foto: Facebook / Andrei Taranu
Sursă foto: Facebook / Andrei Taranu

Profesorul de Științe Politice din SNSPA, Andrei Țăranu, a vorbit în exclusivitate pentru Gândul, despre posibilitatea aderării României la spațiul Schengen, având în vedere că se apropie un nou Consiliu JAI, pe data de 28 septembrie, de data aceasta sub președenția rotativă a Spaniei.

Profesorul Andrei Țăranu este de părere că vizita ministrului de Interne, Cătălin Predoiu, în Austria, „trebuia făcută la începutul preluării mandatului”. Acesta susține că multe state din Europa Centrală și de Vest sunt de acord în privința necesității reformării spațiului Schengen.

„Problema migrației, este o problemă care frământă țări precum Italia, Austria, Germania sau Franța într-o oarecare măsură. Ele ar prefera mai degrabă o reformare a spațiului de liberă circulație, decât admiterea în spațiul Schengen, în care aceste state nu mai cred cu adevărat”, a spus prodecanul Facultății de Științe Politice.

Schenghen, un domeniu interguvernamental

Andrei Țăranu explică de ce Comisia Europeană nu poate interveni în politica comună a spațiului Schengen. Acesta atrage atenția, că prin excelență, Comisia este o instituție suprastatală, iar discuțiile din Consiliul Justiție și Afaceri Interne, pe lângă că sunt purtate de miniștrii de resort din fiecare stat membru, se încadrează într-un domeniu interguvernamental, deci este o politică a statelor care ține de suveranitatea națională, explică profesorul de Științe Politice din SNSPA.

„Majoritatea țărilor Uniunii Europene sunt parte a spațiului Schengen. Dar, spațiul Schengen nu este, prin excelență, un domeniu al Comisiei Europene, ci este un spațiu al statelor. Din acest motiv, Comisia poate cel mult să spună diverse lucruri, dar nu are absolut niciun fel de putere în domeniul suveranității statelor, astfel încât posibilitatea ca Executivul european să poată să impună, respectiv să genereze niște reacții la adresa Austriei, sunt minimale. În al doilea rând, sunt aproape convins că există o conivență în mai multe state din Europa Occidentală legate de spațiul Schengen”, a transmis pentru Gândul, Andrei Țăranu.

Consiliul UE, sub președenția rotativă a Spaniei

Spania deține până la finalul anului 2023, președenția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Acest fapt îi dă dreptul Executivului de la Madrid de a pune pe agenda Consiliului, cele mai fierbinți subiecte din UE.

Asta în condițiile în care Regele Spaniei, Felipe al VI-lea, a anunțat marți, că îl desemnează pe Alberto Núñez Feijóo, liderul Partidului Popular conservator, să formeze un nou Guvern.

Întrebat despre posibilitatea ca Spania să pună pe agenda Consiliului JAI din 28 septembrie, subiectul extinderii Schengen în contextul în care dreapta ar putea veni la guvernare, politologul Andrei Țăranu este de părere că politica europeană a Spaniei rămâne în bună măsură aceeași.

„Că vine stânga sau că vine dreapta. Totuși vorbim de Partidul Popular European și Ursula von der Leyen și toți ceilalți din Partidul Popular European, cu excepția domnului Nehammer, sunt în genere pentru admiterea României și Bulgariei la spațiul Schengen. Deci probabil că nu vor schimba agenda. Problema e că nu vor pune subiectul, atâta vreme cât negocierile nu se vor încheia într-un sens pozitiv”, a adăugat Prodecanul FSP.

A. Țăranu: Cel mai probabil, Feijóo nu va putea coagula o majoritate

„Feijóo, cel mai probabil nu va putea să strângă o majoritate, deși partidul lui a luat câteva voturi în plus față de Partidul Socialist și alianța care s-a făcut din celelalte partide de stânga”, mai spune profesorul Țăranu.

„Ori cred că aici e de reținut. Regele a acționat constituțional în sensul că a dat partidului care a câștigat cele mai multe voturi, dreptul de a face o majoritate și deci, de a numi guvernul, ceea ce nu va fi posibil, urmând ca apoi să dea posibilitatea de guvernare unei previzibile alianțe între Partidul Socialist Muncitoresc Spaniol, sau cum se cheamă această nouă federație a stângii și partidele mai degrabă secesioniste din Catalonia și Țara Bascilor, care vor avea o majoritate fragilă, dar vor face o majoritate. Și cred că ăsta este scopul, în condiții în care Feijóo, probabil nu va chema VOX la guvernare și chiar cu VOX tot nu ar face majoritate”, a conchis Andrei Țăranu.

Autor

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și:

Media PNL