Skip to content
Politică

Politologul Ioan Stanomir arată care sunt riscurile referendumului pe Justiție și cum ar trebui formulată întrebarea

Președintele Klaus Iohannis a anunțat sătpămâna trecută că va convoca în ziua alegerilor europarlamentare un referendum pe justiție. Șeful statului a precizat că acest referendum este necesar în contextul în care guvernarea PSD-ALDE este ineficientă. Totodată președintele a avertizat Guvernul să nu dea, până atunci, ordonanțe de urgență pe justiție și politică penală.

Momentan, singura necunoscută în privința acestui referendum ține de întrebarea la care vor fi chemați cetățenii să răspundă. Șeful statului nu a precizat până acum ce întrebare se va regăsi pe buletinul de vot.

În acest context, politologul Ioan Stanomir, profesor universitar de drept constituțional, a precizat pentru PSNews.ro că acest referendum ar fi fost mai util, dacă era organizat după protestele masive din 2017 și a arătat care sunt principalele două riscuri pe care acest demers le atrage după sine.

Dintr-un anumit punct de vedere, acest referendum ar fi fost mai util dacă ar fi fost organizat în momentul în care societatea românească era mobilizată în confruntarea cu regimul Dragnea. Și mă refer la mobilizarea civică din iarna 2017. Atunci acest referendum ar fi avut un impact simbolic direct și ar fi putut acționa ca un factor de presiune suplimentar asupra majorității PSD-ALDE.

În anii care au trecut de la OUG 13 putem constata că, pe frontul luptei împotriva statului de drept, PSD a repurtat o serie de victorii însemnate. Iar aceste victorii echivalează cu daune aproape ireversibile provocate statului de drept și democrației în România. Pe de altă parte, orice referendum, fie că este obligatoriu, fie că este consultativ, reprezintă o ocazie pentru cetățeni de a se pronunța. Am subliniat întotdeauna atașamentul meu față de ideea referendară.

Referendumurile însă trebuie bine pregătite, populația trebuie bine informată, iar răspunsul trebuie să vină la capătul unui examen și al unei analize realizate de fiecare dintre cetățeni. Un referendum convocat în pripă și cu întrebări insuficient de bine calibrate poate avea un efect negativ neintenționat.

În privința referendumului provocat de președinte, inițiatorul se confruntă cu două riscuri. Este, o dată, riscul neparticipării, iar în a doilea rând, în condițiile întrunirii cvorumlui, se confruntă cu riscul ignorării deliberate de către parlament a votului popular. Sigur că pentru președintele Iohannis putem prezuma că este mai important să puncteze pe două planuri: simbolic, acela de a răspunde unei cerințe exprimate la nivelul societății de ceva ani, iar în al doilea rând să puncteze pe planul mobilizării electorale, dat fiind faptul că este binecunoscut că o prezență scăzută la vot ar consolida votul PSD”, a precizat Stanomir.

Politologul a mai arătat și cum ar putea fi formulată întrebarea de la acest referendum. Astfel, pentru a maximiza participarea la acest referendum, trebuie să fie o întrebare clară, o întrebare cu potențial simbolic, dar și o întrebare suficient de limpede pentru cetățenii României. Această întrebare trebuie legată de angajamentul european, respectiv, de respectarea principiilor care revin României în baza tratatelor pe care le-a semnat în momentul aderării și în baza MCV”, a conchis politologul.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *