Skip to content
Politică

Politrucii din MAE și-au făcut bagajele: Avocatul României la Curtea de Justiţie a UE şi-a dat demisia

Politrucii din MAE și-au făcut bagajele: Agentul Guvernamental al României la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), Radu Canţăr, a demisionat din funcţie, potrivit unor surse politice.

Avea rang de subsecretar de stat în MAE. În 2018, Canţăr a fost instalat la Externe de cuplul Olguţa Vasilescu-Claudiu Manda. Înainte de a deveni diplomat prin ordin PSD, a picat un examen de intrare în MAE şi a făcut bani din pariuri sportive.

Costin Radu Canţăr a fost şeful de cabinet al baronului PSD Ion Prioteasa, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj. Mircea Canţăr, tatăl lui Costin Radu Caţăr, a condus gazeta „Înainte“ în perioada comunistă, apoi, după Revoluţie, ziarul a fost rebotezat „Cuvântul Libertăţii“, dar la conducerea sa a rămas, până în ziua de azi, tot Mircea Canţăr. În ultimii ani, ziarul a fost abonat la contracte generoase de publicitate cu Primăria Craiova, condusă până în decembrie 2016 de Lia Olguţa Vasilescu, şi cu Consiliul Judeţean Dolj, condus de Ion Prioteasa.

Potrivit unor surse din PSD, Victor Boştinaru, Lia Olguţa Vasilescu şi Ion Prioteasa ar fi făcut lobby intens ca Radu Canţăr să fie numit avocat al României la CJUE.

A făcut bani din pariuri sportive

Canţăr avea rang de subsecretar de stat. În 2016, Costin Canţăr a picat un examen de intrare în MAE, după cum arată site-ul instituţiei. A intrat în 2018 prin semnătura premierului Viorica Dăncilă.  În declaraţia de avere din 2017, Costin-Radu Canţăr menţionează că a câştigat aproximativ 3.000 de lei din pariuri sportive. Costin Canţăr a jucat la pariuri în timp ce era angajat în funcţia de inspector la Consiliul Concurenţei.

În declaraţia de avere din 2013, Canţăr a menţionat  un „dar manual din partea bunicii“ de 83.950 lei, bani pe care i-a depus într-un depozit la CEC.

România, nevoită să suporte corecții financiare de 80 de milioane de euro

Pe 1 mai 2019, România se vedea nevoită să suporte corecții financiare de 80 de milioane de euro, din cauza unor nereguli la fondurile europene pentru agricultură și dezvoltarea satelor. Ministerul de Externe, care trebuia să depună contestație, a făcut acest demers prea târziu. Cazul a ajuns în justiția europeană, care a respins ca inadmisibilă acțiunea României privind anularea corecțiilor financiare. „Argumentaţia României se întemeiază pe o confuzie” – a constatat Tribunalul UE, referitor la acțiunea introdusă de agentul guvernamental al României, Radu Canțăr, subsecretar de stat în Ministerul de Externe (MAE).

Decizia din aprilie a Tribunalului Uniunii Europene, de la Luxemburg a arătat că Ministerul Afacerilor Externe a întârziat peste termenul legal să facă o contestație prin care cerea anularea unei corecții financiare de 80 de milioane de euro, imputate României din cauza unor nereguli la fondurile europene din Programul Național de Dezvoltare Rurală.

Concret, Comisia Europeană a decis, în 13 iunie 2018, să aplice României corecții financiare pentru o serie de nereguli la proiecte europene derulate prin programul de agricultură și dezvoltarea satelor.

Două luni, adică până pe 24 august, România avea termen să conteste corecțiile financiare, dar abia în 7 septembrie 2018, Guvernul Dăncilă, prin agentul guvernamental la Curtea de Justiție a UE, Radu Canțăr, a contestat corecții financiare de 80 de milioane de euro aplicate de Comisie.

Radu Canțăr, subsecretar de stat în MAE, a cerut Tribunalului UE, de la Luxemburg, anularea următoarelor corecții financiare:

– în ceea ce priveşte submăsura 1a, în integralitatea sa (suma de 13 184 846,61 euro, aferentă exerciţiilor financiare 2015 şi 2016);
– în ceea ce priveşte submăsurile 3a, 5a, 3b şi 4b, în integralitatea lor (suma de 45 532 000,96 euro, aferentă exerciţiilor 2014, 2015 şi 2016) şi, cu titlu subsidiar, în parte pentru perioada anterioară datei de 19 septembrie 2015 (suma de 21 315 857,50 euro);

În plus, oficialul MAE a cerut „obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată”.

Marți, 30 aprilie 2019, instanța europeană a respins cererea lui Canțăr ca inadmisibilă și a mai obligat și România să suporte cheltuielile de judecată, inclusiv pe cele ale Comisiei Europene. Astfel, țara se alege cu o pagubă de 80 de milioane de euro la fondurile europene care i se cuveneau.

În acțiunea sa la Tribunalul UE, agentul Guvernului Dăncilă, Radu Canțăr, a încercat să convingă judecătorul că termenul de contestare a corecției financiare trebuia să fie mai târziu de 24 august 2018.

Subsecretarul de stat din MAE credea că „momentul de la care începe să curgă termenul de introducere a acţiunii împotriva deciziei atacate, chiar dacă aceasta ar fi intrat deja în vigoare şi ar fi început să producă efecte în privinţa României, ar putea fi publicarea sa ulterioară în Jurnalul Oficial”.

Tribunalul UE a considerat, însă, că România, prin agentul guvernamental Radu Canțăr, a făcut o confuzie.

„În această privinţă, trebuie arătat că argumentaţia României se întemeiază pe o confuzie între condiţiile de admisibilitate a unei acţiuni în anulare, menţionate la articolul 263 TFUE, şi cele privind valabilitatea actului atacat printr-o asemenea acţiune (a se vedea în acest sens Ordonanţa din 11 decembrie 2006, MMT/Comisia, T-392/05, nepublicată, EU:T:2006:382, punctul 33). Această argumentaţie nu este, aşadar, de natură să repună în discuţie pertinenţa notificării deciziei atacate ca moment de la care începe să curgă termenul de introducere a acţiunii”, se arată în decizia Tribunalului UE.

Radu Canțăr a atacat decizia Tribunalului UE la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, pe 27 iunie 2019. ​Guvernul Dăncilă, prin agentul guvernamntal la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, a acuzat astfel Tribunalul UE că „a săvârşit o eroare” atunci când această instanță europeană a decis că România trebuie să suporte corecții financiare de 80 de milioane de euro la fondurile europene pentru agricultură.

„Tribunalul a săvârşit o eroare în interpretarea articolului 263 TFUE prin raportare la articolul 297 TFUE, atunci când nu a luat în considerare efectele publicării Deciziei 2018/873 în JOUE din perspectiva informării efective şi a principiului securităţii juridice. (…) Momentul de la care curge termenul de 2 luni pentru introducerea unei acţiuni în anularea unui act precum Decizia 2018/873 care trebuie notificat, dar care, potrivit unei practici constante şi îndelungate a emitentului, se şi publică în JOUE, trebuie să fie publicarea, la care se adaugă cele 14 zile prevăzute de articolul 59 din Regulamentul de procedură al Tribunalului” – se arată în apelul făcut la CJUE, de agentul guvernamental, față de decizia Tribunalului UE.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *