Prețul aurului a cunoscut o creștere impresionantă de la începutul anului, de la aproximativ 2.020 de dolari pe uncie în luna februarie, până la aproape 2.430 de dolari pe 21 mai. De atunci, prețul a trecut printr-o corecție, însă, în ultima lună s-a stabilizat în jurul valorii de 2.300 de dolari pe uncie troy.
Potrivit celor mai recente date ale Consiliului Mondial al Aurului pentru primul trimestru al acestui an, cererea globală de aur, inclusiv achizițiile extra-bursiere (OTC), este de 1.238 de tone. Aceasta marchează o creștere de 3% de la an la an și este cel mai puternic prim trimestru pentru cererea globală de metal galben din 2016. Principalul factor este reprezentat de achizițiile consumatorilor de aur de investiții sub formă de lingouri și monede, care au crescut cu 3% de la an la an în T1 2024. În același timp, achizițiile băncilor centrale au crescut cu 1%.
„Motivele acestei creșteri semnificative din ultimele luni se regăsesc în mod logic în dinamica globală a cererii de aur pentru investiții, atât la nivel instituțional, din partea băncilor centrale, în scopul acumulării de rezerve, cât și la nivelul consumatorilor, din partea persoanelor fizice, în scopul economisirii”, spune Victor Dima, Managerul Departamentului de Trezorerie al Tavex România.
Unde se situează România
Rezervele de aur ale Băncii Naționale a României sunt de 103,6 tone, ceea ce clasează țara noastră pe locul 39 în lume. Dintre toate țările fostului bloc comunist din Europa de Est, România are a doua cea mai mare rezervă de aur, după Polonia. „Atunci când comparăm rezervele de aur ale României, trebuie să ajustăm valorile în funcție de mărimea populației. Per cap de locuitor, România are aproximativ 5,45 de grame de aur. Polonia, în schimb, are 9,75 de grame de aur. Așadar, chiar dacă rezervele nete de aur ale Poloniei sunt de aproape două ori și jumătate mai mari decât ale României, pe cap de locuitor, diferența este de 1,8 ori. Ultima schimbare în rezervele de aur ale României au avut loc în octombrie 2007, când BNR a vândut o tonă de aur”, adaugă Victor Dima.
Consiliul Mondial al Aurului nu dispune de date specifice privind cererea de aur din partea consumatorilor în România. Țara face parte din categoria „alte țări europene”, care exclude piețele principale de aur precum Franța, Germania, Italia, Regatul Unit, Elveția și Austria. În această categorie, care include și România, cererea generală a consumatorilor de aur de investiții este de numai 24,2 tone în 2023, scăzând semnificativ de la 41,9 tone în 2022. În general, deși datele specifice lipsesc, piața de consum pentru aurul de investiții din România este încă la început.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
