Poluarea aerului provoacă boli grave. Mai mult, efectele combinate ale poluării aerului înconjurător și ale poluării aerului din gospodării sunt asociate cu 6,7 milioane de decese premature anual. Se estimează că poluarea aerului înconjurător (în aer liber) a cauzat 4,2 milioane de decese premature la nivel mondial în 2019, conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății.
Un studiu recent arată cât de nocivă este expunerea la particulele în suspensie mai mici de 2,5 micrometri.
Ratele mai mari de cazuri noi de demență într-o populație de-a lungul timpului sunt legate de expunerea pe termen lung la poluarea aerului cu particule fine (PM2,5), în special din agricultură și din incendii, potrivit unui studiu finanțat de National Institutes of Health și publicat în JAMA Internal Medicine. Oamenii de știință au descoperit că 15% din adulții în vârstă au dezvoltat demență incidentă în timpul urmăririi medii de 10 ani.
Oamenii de știință de la Universitatea din Michigan, Ann Arbor, au folosit date de la 27.857 de adulți cu vârsta de 50 de ani și peste, înscriși în cadrul Health and Retirement Study (HRS), o cohortă reprezentativă la nivel național a adulților în vârstă din Statele Unite. Începând din 1992, participanții au fost intervievați o dată la doi ani cu privire la mulți factori legați de îmbătrânirea sănătoasă, inclusiv cogniția, starea generală de sănătate și comportamentele lor de sănătate.
„Pe măsură ce experimentăm efectele poluării atmosferice cauzate de incendii și de alte emisii la nivel local și internațional, aceste constatări contribuie la dovezile solide necesare pentru a informa cât mai bine deciziile în materie de sănătate și de politici”, a declarat Richard J. Hodes, M.D., director al Institutului Național pentru Îmbătrânire (NIA), parte a NIH.
Echipa de cercetare a adunat, de asemenea, măsurători ale calității aerului de la Agenția de Protecție a Mediului din SUA, alte câteva studii și peste 300 de variabile geografice, cum ar fi transportul din apropiere, acoperirea și utilizarea terenurilor, densitatea populației, sursele de emisii și vegetația.
Aceste informații au fost aplicate la un model de predicție pentru a estima totalul PM2,5 la adresele rezidențiale ale participanților. Modelul a înmulțit concentrația totală de PM2,5 la adresele individuale cu fracțiunile locale de PM2,5 atribuibile fiecăreia dintre cele nouă surse de emisie: agricultură, trafic rutier, trafic non-rutier, arderea cărbunelui pentru producția de energie, altă producție de energie, arderea cărbunelui pentru industrie, altă industrie, incendii în aer liber și praf adus de vânt.
„Acest nivel de specificitate este nou și util”, a declarat Jonathan W. King, Ph.D., cercetător de proiect NIA pentru HRS.
Constatările au arătat că 4.105 participanți (15%) au dezvoltat demență în timpul perioadei de observație. În comparație cu cei care nu au dezvoltat demență, participanții cu demență incidentă aveau o probabilitate mai mare de a nu fi de culoare albă, de a avea mai puțină educație formală, de a fi mai puțin bogați și de a avea un nivel mai ridicat de PM2,5 în zonele în care locuiau.
Agricultura și incendiile, cei mai mari factori de risc pentru apariția demenței
În timp ce agricultura și incendiile au avut cele mai puternice asocieri între poluarea atmosferică și demență, traficul rutier, traficul non-rutier și arderea cărbunelui pentru producția de energie și industrie au fost, de asemenea, asociate cu demența.
Studiul avansează în literatura științifică prin examinarea asocierilor dintre demența incidentă și PM2,5 provenite din surse cheie de emisii, mai degrabă decât doar PM2,5 total. Constatările sugerează că intervențiile care reduc poluarea atmosferică pot scădea riscul de a dezvolta demență pe tot parcursul vieții.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
