Skip to content
Societate

Povestea lui moș Ion Roată, țăranul care a votat Unirea și a murit sărac. Cum s-au folosit oamenii politici de el

Radio Renasterea

Devenit un simbol al Unirii Principatelor Române, moş Ion Roată, clăcașul din Vrancea, a fost un personaj folosit de oamenii politici ai vremii. Când a încercat să ceară pământ a fost arestat, apoi trimis în lanțuri acasă și amenințat să nu mai vorbească.

„După ce au votat Unirea şi dregătorii i-au trimis acasă, ţăranii nu au vrut să plece din Iaşi şi au organizat chiar un fel de acţiune civică pentru a-şi cere drepturile. Ce voiau ei? Voiau pământ. Astfel încât aceşti ţărani au fost arestaţi şi trimişi cu jandarmi, în lanţuri, în judeţele lor. Ion Roată a fost dat în primire ispravnicului de judeţ şi mai apoi trimis la Câmpuri şi eliberat numai după ce i s-a pus în vedere să nu se mai revolte. Practic, oamenii puternici ai vremii l-au folosit, dar când acesta şi-a cerut drepturile sociale, când a cerut pământ, i-au spus că nu e momentul pentru acest lucru. Acestea sunt lucruri care se cunosc mai puţin. Comuniştii au făcut din Moş Ion Roată o conştiinţă socială, dar imaginaţi-vă că ţăranii trăiau rău şi înaintea de unire, au trăit rău şi după”, a povestit managerul Muzeului Vrancei, Valentin Muscă, pentru Agerpres, potrivit adevărul.ro.

Pus în lanțuri și avertizat să nu se mai revolte

Episodul arestării lui Ion Roată apare consemnat şi în ”Monografia comunei Câmpuri”, scrisă de Costică Drîstaru Andreiaşu şi Doina Sturzu Năstase. Tot aici se spune faptul că cel mai cunoscut ţăran al Vrancei a murit sărac.

„La 26 octombrie 1857, alegătorii din Focşani trimit în Divanul Ad-hoc de la Iaşi doi delegaţi din partea orăşenilor, iar ca deputat al ţăranilor pontaşi pe Ion Roată. La 6 ianuarie 1858, Ion Roată trimite unui prieten o scrisoare prin care îl înştiinţa despre dezbaterile din Divanul Ad-hoc, în care scria că ‘într-o lună sau două o să cadă boierescul’, şi ‘omul o să fie domnitor în casa lui’. Descoperind scrisoarea, poliţia îl arestează la Iaşi şi îl trimite sub escortă la starostie. Abia pe 17 februarie este eliberat pe încrederea localnicilor din Câmpuri, cărora li se cerea să garanteze că ‘numitu nu se va mai abate la urmări stricătoare liniştii’. Se cerea, de asemenea, să fie sub supraveghere poliţienească şi, dacă mai face agitaţie contra ordinii de stat, să fie arestat. La 1859, după unirea din 24 ianuarie, Moş Ion Roată a fost chemat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, în noaptea de 5 spre 6 februarie, în casele lui Ştefan Dăscălescu din Focşani, pentru a se sfătui cu acesta în privinţa răzeşilor. (…) După Războiul de Independenţă, Moş Ion Roată este decorat cu ‘Steaua României’. Până la sfârşitul vieţii trăieşte însă în sărăcie” se arată în ”Monografia comunei Câmpuri”.

Avea „ghîdilici la limbă”

Moş Ion Roată a devenit celebru datorită lui Ion Creangă, marele scriitor care a cules povestea sa. Ion Creangă a făcut din el un personaj de poveste, a intrat în mentalul colectiv, iar lumea a aflat mai multe despre ţăranul pe care ulterior Mihai Eminescu l-a numit cel cu „ghîdilici la limbă”, referindu-se la faptul că acesta „spunea omului verde în ochi, fie cine-a fi, când îl scormonea cineva la inimă”.

„Actul de deces al lui Moş Ion Roată s-a pierdut, dar se consemnează în diverse tratate istorice că a decedat în anul 1882. Se mai aminteşte prin acestea că a participat la lucrările de Reformă agrară (reforma lui Cuza) în comuna Câmpurile şi plasa Zăbrăuţi şi că a murit sărac şi fără niciun ajutor de la nimeni. Doar Kogălniceanu s-a mai interesat într-o perioadă de el”, susţine Florin Dârdală.

Ţăranul Ion Roată a jucat un rol important în înfăptuirea Unirii sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, fiind ales deputat în divanul Ad-hoc al Moldovei. Inspirat de povestea lui, Ion Creangă l-a făcut personaj în povestirea care îi poartă numele ”Moş Ion Roată”.

Nu știa nici măcar să scrie

Celebrul personaj a existat în realitate, însă nu a fost nicidecum un moş, aşa cum îl descrie Creangă. La data la care a fost ales deputat în divanul Ad Hoc, ţăranul Ion Roată avea de fapt 50 de ani şi era în toată puterea.

Ion Roată s-a născut în anul 1806 în comuna Câmpuri din fostul judeţ Putna. A venit pe lume într-o familie de ţărani muncitori, clăcaşi pe moşia boierului din sat. Deşi n-a avut parte de şcoală şi nu ştia nici măcar să scrie, Ion Roată s-a dovedit cel mai potrivit pentru a-şi reprezenta semenii şi interesele lor.

Era cinstit, avea mintea ageră şi nu se sfia să le spună boierilor verde-n faţă care îi este părerea. Aşa a ajuns să fie ales reprezentant al clăcaşilor. La alegerile din 1857 a fost ales, cu unanimitate de voturi, deputat al judeţului Putna în Divanul ad-hoc al Moldovei.

Scopul său a fost de a face auzită vocea vrâncenilor care doreau Unirea, înlăturarea ”boierismului” şi împroprietărirea. Lucrările Divanului Ad-hoc au durat trei luni, timp în care ţăranul din Putna a dovedit că nu este cu nimic mai prejos de ceilalţi aleşi şcoliţi.

Persecutat și hulit

Persecutat de autorităţi şi hulit de boieri, Ion Roată a fost nevoit să-şi părăsească satul natal şi s-a mutat la Gura Văii. A activat în continuare ca militant pentru respectarea legilor lui Cuza şi a drepturilor ţăranilor.

A fost numit în comisia care se ocupa cu împroprietărirea clăcaţilor şi, în lipsa unui inginer, a participat personal la împărţirea loturilor de pământ pentru ţărani.

După proclamarea Independenţei României, la intervenţia lui Mihail Kogălniceanu, ministrul de interne şi externe, Ion Roată a fost decorat cu Ordinul “Steaua României”, drept răsplată pentru contribuţia pe care a avut-o la înfăptuirea Unirii Principatelor.

În ciuda importanţei activităţii sale, recunoscute de mai marii ţării, Ion Roată a murit sărac, în satul său natal. Cu doi ani înainte de moartea sa, prefectul de Putna îi scria o scrisoare lui Kogălniceanu în care amintea că Ion Roată a ajuns în sapă de lemn şi are nevoie de ajutor. Ion Roată a murit în 1882, la 76 de ani, fiind înmormântat în Gura Văii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *