În cazul în care 120.000 de persoane s-ar îndrepta spre Armenia prin coridorul Lacin, mica ţară din Caucazul de Sud s-ar putea confrunta cu o criză atât umanitară, cât şi politică.
„Dacă nu sunt create condiţii adecvate pentru ca armenii din Nagorno-Karabah să trăiască în casele lor şi nu există mecanisme eficiente de protecţie împotriva epurării etnice, creşte probabilitatea ca armenii din Nagorno-Karabah să vadă în exilul în patria lor singura modalitate de a-şi salva viaţa şi identitatea”, a declarat Paşinian într-un discurs adresat, duminică, naţiunii.
„Responsabilitatea pentru o astfel de evoluţie a evenimentelor va cădea în întregime asupra Azerbaidjanului, care a adoptat o politică de purificare etnică, şi asupra contingentului rus de menţinere a păcii din Nagorno-Karabah”, a spus el, potrivit unei transcript publicat de guvern.
El a adăugat că parteneriatul strategic armeano-rus „nu este suficient pentru a asigura securitatea externă a Armeniei”, sugerând că va revizui relaţiile cu Moscova.
Săptămâna trecută, Azerbaidjanul a obţinut o victorie asupra etnicilor armeni care controlau regiunea separatistă Karabah de la dizolvarea Uniunii Sovietice. Un consilier al liderului armenilor din Karabah a declarat duminică dimineaţă pentru Reuters că populaţia va pleca deoarece nu se simte în siguranţă sub conducerea azeră.
Rusia a acţionat ca garant pentru un acord de pace care a pus capăt unui război de 44 de zile în Karabah în urmă cu trei ani, dar mulţi armeni acuză Moscova că nu a protejat regiunea.
Oficialii ruşi spun că Paşinian este vinovat de propria gestionare defectuoasă a crizei şi au declarat în mod repetat că Armenia, care se învecinează cu Turcia, Iran, Azerbaidjan şi Georgia, are puţini alţi prieteni în regiune.
„Guvernul îi va accepta pe fraţii şi surorile noastre din Nagorno-Karabah cu toată grija”, a declarat duminică Paşinian.
El a avertizat, pe de altă parte, că unele forţe – pe care nu le-a numit – încearcă să alimenteze o lovitură de stat împotriva sa şi a acuzat mass-media ruse că se angajează într-un război informaţional împotriva sa.
„Unii dintre partenerii noştri depun din ce în ce mai multe eforturi pentru a expune vulnerabilităţile noastre de securitate, punând în pericol nu doar securitatea şi stabilitatea noastră externă, ci şi internă, încălcând în acelaşi timp toate normele de etichetă şi corectitudine în relaţiile diplomatice şi interstatale, inclusiv obligaţiile asumate în cadrul tratatelor”, a declarat Paşinian în discursul său de duminică. „În acest context, este necesar să transformăm, să completăm şi să îmbogăţim instrumentele de securitate externă şi internă ale Republicii Armenia”, a adăugat el, conform rfi.ro.
Armenii din Karabah – un teritoriu recunoscut la nivel internaţional ca parte a Azerbaidjanului, dar care anterior scăpase de sub controlul Baku – au fost forţaţi să declare o încetare a focului la 20 septembrie, după o operaţiune militară fulgerătoare de 24 de ore a armatei azere, mult mai numeroasă.
Azerbaidjanul afirmă că le va garanta drepturile şi va integra regiunea, dar armenii spun că se tem de represiune.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
