După ce premierul Marcel Ciolacu a cerut „schimbări profunde” la CNAS, Conducerea Blocului Naţional Sindical afirmă că, de-a lungul timpului, instituţia care a fost creată să administreze Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate (FNUASS) a fost supusă unui „atac susţinut şi permanent” pentru a fi controlată politic şi că, până când operaţiunea de colectare a fost preluată de Fisc, „FNUASS a închis pe excedent an de an şi nu a avut nevoie niciodată de transfer de la bugetul de stat”.
Sindicaliştii reclamă şi introducerea de noi şi noi prestaţii decontabile din FNUASS şi că peste 20% din bugetul Fondului se consumă pentru a acoperi creşterile salariale din spitale.
„Pentru noi, discursul din spaţiul public pe care îl aveţi acum: «o structură nouă şi mai ales de un nou mod de lucru» pare mai degrabă o operaţiune de cosmetizare a acestui sistem naţional care a fost tocat mărunt de generaţii de politicieni ce s-au succedat la putere”, îi transmis sindicaliştii premierului.
Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), afirmă, într-o scrisoare deschisă adresată premierului Marcel Ciolacu şi „tuturor oamenilor politici amnezici ai României”, că a luat act cu „nedisimulată surprindere” de solicitarea lui Ciolacu faţă de ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, privind Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.
Şeful BNS aminteşte că CNAS a fost înfiinţată în 1997 şi„gândită ca o structură naţională care să administreze Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate (FNUASS) ca fond public”.
„Din acest motiv, încă de la înfiinţare, prin lege, această structură funcţiona cu maximă transparenţă în administrarea şi gestionarea banilor colectaţi în FNUASS. Tot din acest motiv, prin lege, s-a instituit Adunarea Generală a reprezentanţilor, echivalentul unei adunări generale a acţionarilor de la o societate comercială pe acţiuni şi care reunea reprezentanţii legitimi ai tuturor contribuabililor la FNUASS. Totodată, Fondul avea şi un Consiliu de Administraţie în care erau reprezentate toate categoriile de contribuabili (la vremea respectivă: reprezentanţi ai salariaţilor, ai angajatorilor, ai pensionarilor şi reprezentanţi ai Guvernului din diverse ministere, precum şi un reprezentant din partea Administraţiei Prezidenţiale). Se asigura astfel o funcţionare transparentă în activitatea FNUASS. Încă de la constituire, sistemul nou creat avea propriile instrumente şi resurse umane pentru colectarea contribuţiilor la sistemul public de sănătate”, afirmă el.
Potrivit sursei citate, personalul angajat în CNAS a beneficiat de stagii de formare şi schimburi de experienţă cu instituţii similare din alte ţări europene care au asigurat un „transfer de know-how de cea mai bună calitate”.
„Ce s-a întâmplat în timp? Un atac susţinut şi permanent la funcţionalităţile FNUASS şi, implicit, a CNAS pentru controlul politic al acestei instituţii, cât şi pentru controlul actului managerial şi al resurselor financiare ale Fondului de către mediul politic. Ceea ce s-a întâmplat până în prezent a îndepărat funcţionarea şi luarea deciziilor de Convenţia OIM privind normele minime de securitate socială, precum şi de Codul European de Securitate Socială, pe care România l-a ratificat prin Legea 116/2009 – cod ce prevede ca reprezentanţii persoanelor protejate trebuie să participe la administrare sau să fie asociaţi cu putere consultativă. Partea contractantă, adică România, trebuie să îşi asume responsabilitatea generală pentru buna administrare a instituţiilor şi serviciilor care conlucrează în vederea aplicării codului amintit mai sus”, arată Costin.
El subliniază că Adunarea reprezentanţilor s-a întrunit o singură dată, în 2004.
„Nu noi, domnilor politicieni, am făcut ca Adunarea reprezentanţilor (acea structură care reunea totalitatea contribuabililor) să se reunească doar o singură dată, într-o singură şedinţă, în anul 2004 şi de atunci să nu mai aibă loc niciun fel de întâlnire! Pentru că rolul acestei structuri era, printre altele, acela de a: aproba statutul, bilanţul contabil, descărcarea gestiunii pentru anul anterior, de a lua anumite decizii, de a aproba bugetul de venituri şi cheltuieli, etc. Nu noi, domnilor politicieni, am modificat în 2010, prin OUG, componenţa Consiliului de Administraţie care oprise câteva tentative de devalizare a fondurilor publice! La acel moment, mediul politic a preluat controlul Consiliului de Administraţie şi a «naţionalizat» managementul CNAS, când din cei 7 membri ai CA-ului, 4 urmau să fie numiţi de Guvern şi Administraţia Prezidenţială”, mai arată liderul BNS.
El aminteşte că, prin OUG nr. 133/2010 a fost modificat numărul membrilor în CA de la 17 la 7 membri, iar prin OG nr.20/2021 a fost modificat la 9 membri, „dar mecanismul de control politic a rămas”.
„Nu noi, domnilor politicieni, am luat funcţia de colectare a CNAS şi am mutat-o în dreptul Fiscului. Facem menţiunea că până la preluarea de către Fisc a operaţiunii de colectare, FNUASS a închis pe excedent an de an şi nu a avut nevoie niciodată de transfer de la bugetul de stat! Dar despre toate lucrurile pe care noi le-am enunţat mai sus, probabil că aţi fost informat deja prin rapoartele făcute de ministrul sănătăţii, Alexandru Rafila”, spune el.
Potrivit aceleiaşi surse, aproape în fiecare an, „în funcţie de interesele politice de moment”, au fost luate decizii care au vizat introducerea de noi şi noi prestaţii decontabile din FNUASS.
„Nu noi, domnilor politicieni, am adoptat acte normative în baza cărora diverse categorii de cetăţeni ai României au beneficiat şi beneficiază gratuit de prestaţii decontate de FNUASS. Un exemplu care vă preocupă momentan este reintroducerea CASS-ului la contractele de muncă ale lucrătorilor din construcţii. Decizia v-a aparţinut în exclusivitate vouă, ca guvernanţi şi oameni politici, cât şi celor din mediul de business! Aşa aţi considerat dumneavoastră că este mai bine pentru toată lumea: să plătească restul fraierilor pentru deciziile voastre politice! Iar lista celor care beneficiază gratuit de servicii din FNUASS este impresionant de lungă! Asta doar din interesul vostru politic de moment!”, susţine Dumitru Costin.
Liderul BNS reclamă şi amânarea „ani în şir” a adoptării pachetelor de servicii pentru cei asiguraţi la sistemul public de sănătate, „pentru a servi diverse interese politice sau de business ale operatorilor economici publici sau private din sănătate”.
„Nu noi, domnilor politicieni, am amânat ani în şir introducerea unui sistem informatic la nivelul CNAS care să ofere posibilitatea unui management eficient al acestuia şi pentru a elimina furtul organizat din bani publici! Nu noi, domnilor politicieni, am mituit dezvoltatorii IT şi am umflat nota de plată pentru finalizarea şi punerea în funcţiune a sistemului informatic naţional care şi azi se află în suferinţă! Nu noi, domnilor politicieni, n-am reuşit până în ziua de azi să creăm un cadru legislativ coerent, ca în orele de program plătite de angajatorul public, să nu se mai permită unor angajaţi din cadrul furnizorilor de servicii publice de sănătate să recruteze clientelă pentru cilnici şi spitale private, unde, după orele de program, merg, prestează şi încasează atât din buzunarul pacienţilor, cât şi din bugetul CNAS. Nu noi, domnilor politicieni, tolerăm vânzarea pe piaţa naţională de asigurări private de sănătate, acelor tipuri de poliţe ale căror protecţii se suprapun ca servicii cu prestaţiile oferite asiguratului de pachetul de servicii de bază din sistemul public permiţând asigurătorilor şi furnizorilor de servicii medicale cu care aceste lucrează să sugă banii atât de la asiguraţi, cât şi din FNUASS”, continuă liderul sindical.
Potrivit acestuia, cheltuielile cu programele naţionale de sănătate (precum cel de oncologie, de boli cardiovasculare, de diabet, de boli rare, etc.) care trebuiau susţinute financiar din bugetul Ministerului Sănătăţii sunt achitate din FNUASS,„ajungând să le plătească, de fapt, tot asiguraţii”.
„Nu noi, domnilor politicieni, am închis ochii la comportamentul şmecheresc al mediului de afaceri care, în lipsa unor controale coerente, nu mai acordă atenţia necesară şi nu mai investeşte suficient în condiţiile de sănătate şi securitate în muncă, astfel încât am ajuns la cifre record de concedii medicale care se decontează din bugetul FUNASS. (başca mica coruptie pe relaţia unor medici de familie cu pacienţii lor care generează concedii medicale fictive). Nu noi, domnilor politicieni, suntem cei care ne-am încăpăţânat, ca pe nişte grile salariale, care în anul 2018 până în prezent, să nu se acorde nici măcar un leu de creştere salarială, fapt ce a dus la o migrare accelerată a numărului de angajaţi ai CNAS şi CJAS-urilor. Astfel, sistemul funcţionează astăzi doar cu aproximativ 75% din personalul de specialitate cu care ar trebui să funcţioneze în parametrii normali”, afirmă Costin.
El susţine că decizia de a creşte salariile în sănătate s-a făcut fără o analiză de impact consistentă.
„Din acest motiv, astăzi, peste 20% din bugetul FUNASS se consumă pentru a acoperi creşterile salariale din spitale, deşi fondul de sănătate decontează serviciile prestate de acestea persoanelor asigurate. De exemplu, dintr-un total de 23 de miliarde de lei venituri în FNUASS realizate până la 31 mai 2023, aproximativ 5 miliarde de lei sunt cheltuieli alocate pentru a acoperi creşterile salariale ale personalului medical din spitale. Nu vrem să mai întrebăm despre motivele care au stat la baza amânării la nesfârşit a unor programe de investiţii în infrastructura spitalicească nouă, pentru că asta ţine de politicile guvernelor care s-au succedat la putere, şi nu de FNUASS!”, mai arată şeful BNS.
El consideră că, dacă se doreşte un FNUASS sustenabil financiar, administrat şi gestionat corect, atunci reformele trebuie să sune altfel.
„Pentru noi, discursul din spaţiul public pe care îl aveţi acum: «o structură nouă şi mai ales de un nou mod de lucru» pare mai degrabă o operaţiune de cosmetizare a acestui sistem naţional care a fost tocat mărunt de generaţii de politicieni ce s-au succedat la purtere în această ţară după 1997 şi până în prezent. În situaţia în care doriţi modernizarea şi reformarea acestei instituţii, ne veţi avea ca aliat în perioada imediat următoare, dar asta va însemna şi asumarea unor decizii politice la nivelul Guvernului şi la nivelul Coaliţiei de guvernare, care să ducă la eliminarea controlului excesiv politic, la eliminarea imixtiunii politicului prin diverse numiri, cât şi la crearea unor mecanisme care sa permită contribuabililor să fie într-un dialog permanent cu factorul politic, de fiecare data când acesta este tentat să încarce nota de plată a FNUASS, din considerente electorale sau de business a unor grupuri de interes. Dacă tot faceţi apel la respect, cred că acesta trebuie arătat cetăţeanului de rând, adică beneficiarului de servicii medicale (a se vedea recentul caz de la Urziceni şi altele care fac agenda mass-mediei româneşti zilnic)”, conchide Dumitru Costin.
Premierul Marcel Ciolacu i-a cerut, joi, în debutul şedinţei de Guvern, ministrului Sănătăţii, Alexandru Rafila, să gândească „schimbări profunde” la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.
„Vă solicit să începem să facem schimbări profunde şi la nivelul Casei de Asigurări de Sănătate”, i-a cerut, joi, Marcel Ciolacu lui Alexandru Rafila.
Premierul crede că „este nevoie de o structură nouă şi, mai ales de un nou mod de lucru, bazat pe eficienţă şi responsabilitate faţă de banii contribuabililor”.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
