Skip to content
Politică

Premierul Cîțu condiționează investițiile în educație și sănătate, cerând rezultate: România, pe ultimele locuri din Europa la finanțarea sănătății, cercetării și a educației

captura video

Premierul Florin Cîțu s-a făcut din nou remarcat zilele acestea cu o declarație controversată. După scandalul “fițuicii” de la cancelaria premierului, Florin Cîțu a declarat că nu doreşte investiţii fără rezultate în domenii precum cercetare, educaţie sau sănătate, adăugând că a aloca fonduri de la bugetul statului doar „de dragul” finanţării nu reprezintă o soluţie: “”Nici în educaţie nu vreau să mai investim fără să avem rezultate, nici în sănătate nu vreau să mai investim fără să avem rezultate”.

Culmea e că atât cercetarea, cât și educația și sănătatea reprezintă domenii subfinanțate cronic.

România, la coada Europei în privința sistemului medical

În octombrie 2019, Universitatea John Hopkins din Statele Unite lansa primul Indice Global al Securității Sanitare (Global Health Security Index). Indicele reprezenta o analiză minuțioasă a țărilor care erau cel mai bine pregătite să facă față unei epidemii sau pandemii. România se află pe locul 60 în lume în acest index și pe penultimul loc în Uniunea Europeană, după Bulgaria. Sistemul medical din România este unul dintre cele mai slabe din Uniunea Europeană. Kenya de pildă are un sistem medial mai performant decât cel din țara noastră. La nivelul Uniunii Europene, Olanda are cel mai performant sistem medica, asta dacă eliminăm Marea Britanie care este clasată pe locul doi în lume. Țări care mai au sisteme medicale performante sunt Franța, Danemarca, Suedia și Finlanda.

Revenind la țara noastră, România se află pe locul 86 în lume la capitolul: capacitatea personalului medical în clinici, spitale și centre comunitare de ajutor. Avem 266 de medici la 100.000 de locuitori și doar 641 de asistenți medicali la 100.000 de locuitori. Din punctul acesta de vedere Belarus stă mult mai bine decât România, având aproape de două ori mai mulți medici la 100.000 de locuitori (407 medici la 100.000 de locuitori). Stăm așadar prost la capitolul personalului medical care este de cele mai multe ori depășit.

Stăm la fel de prost la capitolul sistemelor de laborator, unde ne aflăm pe locul 95 în lume. Sistemul național de laborator din România are capacitatea de a conduce teste pentru 6 din cele 10 teste cheie definite de Organizația Mondială a Sănătății. Institutul Cantacuzino care servește drept principal reper al sistemelor de laborator din țară este cel care poate face aceste 6 teste.

România e la coada Europei și când vine vorba de speranța de viață. În România, speranța de viață în medie este de doar 75 de ani, mai mică decât în Spania (82 de ani), Italia (82 de ani), Polonia (77 de ani), Slovacia (76 de ani), Cehia (78 de ani) sau Grecia (81 de ani).

Așadar, investițiile în sistemul medical despre care vorbește premierul nu există nici în prezent.

România, repetentă la capitolul Educație și codașă la fonduri pentru cercetare

România rămâne unul dintre statele care se află sub media europeană la majoritatea indicatorilor-cheie din domeniul Educației. Datele din Monitorul Educației și Formării, publicate anual de Comisia Europeană arată negru pe alb situația educației din România, unde subfinanțarea cronică a produs efecte grave.

Părăsirea timpurie a școlii (18-24 ani) indică un procentaj de 15.4% pentru tinerii români, comparativ cu o medie UE de 10.2%, iar ponderea absolvenților de studii superioare (30-34 ani) este 25.8% pentru România, media la nivel european fiind 40.3%. Foarte îngrijorător e că 40,8% dintre tinerii cu vârsta de 15 au un nivel scăzut de cunoștințe la capitolul “citit”, față de doar 22,5%, media UE. Nici la capitolele “matematică” nu stăm bine în acest caz. Aproape jumătate dintre tinerii cu vârsta de 15 ani (46,6%), având un nivel scăzut de cunoștințe, comparativ cu media UE de doar 22,9%.

Unul dintre motive este legat chiar de cheltuielile guvernului, mai exact de investiția statului în educație. Autoritățile din România investesc doar 3,2% din PIB în educație, în timp ce alte state oferă mult mai mult. Media Uniunii Europene la acest capitol este de 4,6% din PIB.

Infrastructura digitală nu este dezvoltată suficient nici în școli. Comparativ cu media UE, mult mai puține școli sunt extrem de bine dotate și conectate din punct de vedere digital. Doar 14 % dintre elevii români în învățământul primar (media UE: 35 %), 16 % în învățământul secundar inferior (media UE: 52 %) și 31 % în învățământul secundar superior (media UE: 72 %) studiază în astfel de școli.

La capitolul cercetare şi dezvoltare România este ultima țară din UE. Cheltuielile de cercetare şi dezvoltare în ţările din Uniunea Europeană, ca procent din PIB, s-au situat anul trecut la 2,19% (faţă de 2,18 în 2018 şi 1,97% în 2009). România alocă mai puțin de 1% (0,48%) din PIB pentru cercetare. Comparativ, cel mai ridicat procent din PIB alocat cheltuielilor de cercetare şi dezvoltare, de peste 3%, a fost în Suedia (3,39%), Austria (3,19%) şi Germania (3,17%). Aceste ţări sunt urmate de Danemarca (2,96%), Belgia (2,89%) şi Finlanda (2,79%), aproape de nivelul de 3% din PIB.

Așadar, până una alta, cercetarea, educația și sănătatea rămân domenii subdezvoltate cronic în România. Doar printr-o finanțare adecvată a acestor domenii putem să obținem rezultate bune. O logică a bunului-simț care pare în acest moment diametral opusă logicii expuse de premierul Florin Cîțu.

 

 

 

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *