Skip to content
Politică

Premisele transformării lui Iohannis în noul Emil Constantinescu

După alegerile din 1996, președintele României a ajuns Emil Constantinescu, pe un curent important de simpatie. La 18 ani distanță, un alt om politic, tot din afara jocurilor de la nivel înalt și cu abilitate politică îndoielnică, a ajuns să ocupe din nou funcția de președinte al statului. În cazul lui Emil Constantinescu, la finalul mandatului, acesta a declarat forfait și a decis să nu mai candideze pentru încă 4 ani, declarându-se învins de sistem.

Din ceea ce vedem la Iohannis și din profilul lui Emil Constantinescu, există o serie de asemănări pe care președintele, dar și strategii săi, ar trebui să le aibă în vedere. În primul rând, Constantinescu era un om învățat, un politician elegant, diplomat și a cărui imagine era destul de bine văzută în marile cancelarii occidentale. Era opusul lui Ion Iliescu la acel moment. Iohannis, la rândul său, dă dovadă de un discurs echilibrat, în limitele bunului simț în majoritatea cazurilor, la fel de diplomat și învățat, fiind opusul lui Victor Ponta, tot social-democrat ca Iliescu.

O altă asemănare între cele două personaje de față este că, ambii, au ținut să publice cărți despre experiența lor politică. Ce e drept, Constantinescu a făcut-o după ce a încheiat mandatul, în vreme ce Iohannis nici bine nu l-a început.

În același timp, ambii au fost comparați cu mari figuri istorice ale României, emblematice pentru dezvoltarea, modernizarea, dar și unificarea României. În cazul lui Emil Constantinescu era văzut drept noul „Cuza”. Ce e drept, alura sa părea extrasă din portretele cu fostul domnitor. Klaus Iohannis, datorită genelor sale nemțești, a fost comparat cu Regele Carol I. Aici nu mai vorbim de asemănare fizică, ci strict din punct de vedere al etniei.

Un alt motiv pentru care există premisele repetării mandatului lui Emil Constantinescu ține chiar de sistem. După terminarea mandatului de președinte al lui Traian Băsescu, instituțiile României au început un adevărat jihad al luptei anti-corupție, care nu pare că mai poate fi stăvilit de actualul președinte. Lipsa de autoritate reprezintă o mare vulnerabilitate pentru Iohannis în acest moment.

La fel ca în cazul lui Emil Constantinescu, românii așteaptă din nou schimbarea, iar Iohannis trebuie să o producă. Speranțele în Constantinescu erau, probabil, la fel de mari ca cele care au fost puse în Klaus Iohannis.

De asemenea, există și un argument politic: CDR era formată din mai multe formațiuni politice, toate care tindeau către dreapta politicii. PNL, la 18 ani distanță, se vrea dreapta unificată, adunând sub umbrela sa: vechiul PNL, vechiul PDL, vechea Forță Civică. Tot un fel de convenție este și acum. La fel ca atunci, liderii sunt puțin haotici, nu prea știu ce să facă sau cum să facă.

PNL-ul de astăzi, spre deosebire de CDR-ul lui Emil Constantinescu, are marele avantaj că PSD e la guvernare și nu îi lasă încă să își rupă gâtul de tot.

Acestea sunt doar câteva argumente pentru care modelul de președinte al lui Klaus Iohannis nu ar trebui să fie Emil Constantinescu, dar, în același timp, sunt și motivele pentru care PNL să nu preia modelul CDR.

Însă, dacă are loc această preluare a vechiului model al Convenției, în 2019 putem să ne așteptăm la următorul scenariu: guvern PSD, președinte PSD.

1 comentariu la “Premisele transformării lui Iohannis în noul Emil Constantinescu

  1. Comparatia este foarte fortatå. Diferentele dintre cei doi depaseste distanta dintre doua sisteme solare. Cu timpul veti vedea cu totii ca acest om de fapt nu reprezinta poporul roman cu drepturile si libertatile lui. El este atât de aservit intereselor straine incât nu va putea misca in front pentru ca el aplica cei spun strainii si eu cred ca nici nu-l intereseaza prea mult. Daca Constantinescu a fost infrânt de servicii la sfârsitul mandatului pe acest presedinte la infrânt serviciile de la inceputul mandatului.
    Cu timpul foarte multi dintre votantii lui vor ajunge la concluzia ca de fapt acest profesor nu-i reprezinta nici pe ei. El are alte obiective: prima doamna, excursiile cu un avion nou-nout, parangheliile, vizite in tara, primiri de vizite la palat etc. Este cineva curios sa faca un calcul cam câti ani ii trebuie sa cheltuiasca cu vizitele pe mapamond acest presedinte cu banii dati pe un avion nou fata de cheltuielile de 275.000 euro efectuate pe trim. I 2015.
    Acum mai are ca obiectiv principal in acest mandat legea votului prin corespondenta sau votul electronic pentru diaspora. Vad ca a mai primit un ordin nou de la Merkel si de citeva zile este musai sa ne bage in zona euro pâna nu termina primul mandat adica sem. II 2019. Daca iese Grecia trebuie sa intre cineva in zona euro. Va dati seama ce urmeaza dupa: pretul unui fir de patrunjel va fi de 1 Euro. Ii vedeti d-voastra pe români sa mearga dupa ei cu atâtea monede in piata, in magazine etc. sa faca plati si sa primeasca restul in firfirici – eroare mare – iar preturile va dati seama cu totii ca vor exploda. In saracia in care ne scaldam de ceva timp indicatorii realizati acum de aceasta tara ii enerveaza peste masura pe “prietenii” nostri din EU si SUA.
    Slugile trebuie sa ramina slugi si sa nu aiba ce mânca adica sa stea mereu cu mâna intinsa.
    Asa ca sperantele noastre vor muri curând pentru ca domnul presedinte a fost un profesor de fizica de liceu, este si va fi etern.
    Vae victis! (Vai de cei invinsi!)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *