Academia Regală Suedeză de Ştiinţe de la Stockholm a decis, marţi, să acorde Premiul Nobel pentru Fizică 2024 cercetătorilor John J. Hopfield (SUA) şi Geoffrey E. Hinton (Canada) „pentru descoperirile şi invenţiile fundamentale care permit învăţarea automată cu ajutorul reţelelor neuronale artificiale”.
Hans Ellegren, secretarul general al Academia Regală Suedeză de Ştiinţe, a făcut anunţul.
Laureaţii din acest an, John Hopfield şi Geoffrey Hinton, au folosit instrumente din fizică pentru a construi metode care au contribuit la punerea bazelor învăţării automate puternice de astăzi. Hopfield a creat o structură care poate stoca şi reconstrui informaţii. Hinton a inventat o metodă care poate descoperi independent proprietăţi în date şi care a devenit importantă pentru marile reţele neuronale artificiale utilizate în prezent.
Potrivit Academiei, deşi calculatoarele nu pot gândi, maşinile pot imita acum funcţii precum memoria şi învăţarea. Laureaţii Premiului Nobel 2024 pentru Fizică au contribuit la realizarea acestui lucru. Folosind concepte şi metode fundamentale din fizică, ei au dezvoltat tehnologii care utilizează structurile reţelelor pentru a procesa informaţii.
Descoperirile din acest an stau la baza ştiinţei fizice. Laureaţii au arătat o modalitate complet nouă de a folosi calculatoarele pentru a ne ajuta şi a ne ghida în abordarea multora dintre provocări cu care se confruntă societatea noastră, este motivaţia Academiei.
„Datorită muncii lor, omenirea are acum un nou element în cutia sa de instrumente, pe care putem alege să îl folosim în scopuri bune. Învăţarea automată bazată pe reţele neuronale artificiale revoluţionează în prezent ştiinţa, ingineria şi viaţa de zi cu zi. Acest domeniu este deja pe cale să permită descoperiri decisive pentru construirea unei societăţi durabile, cum ar fi identificarea de noi materiale funcţionale. Modul în care învăţarea profundă prin reţele neuronale artificiale va fi utilizată în viitor depinde de modul în care noi, oamenii, alegem să folosim aceste instrumente incredibil de puternice, deja prezente în multe aspecte ale vieţii noastre”, explică specialiştii.
Fizica a fost domeniul pe care Alfred Nobel l-a menţionat primul în testamentul său din 1895. La sfârşitul secolului al XIX-lea, mulţi oameni considerau Fizica drept cea mai importantă dintre ştiinţe şi poate că şi Nobel o vedea astfel. Propriile sale cercetări erau, de asemenea, strâns legate de Fizică.
Pierre Agostini, Ferenc Krausz şi Anne L’Huillier au fost recompensaţi anul trecut „pentru experimentele lor, care au oferit omenirii noi instrumente pentru explorarea lumii electronilor din interiorul atomilor şi moleculelor”.
Pe scurt
Din 1901 până în prezent au fost acordate 117 premii Nobel pentru Fizică.
Albert Einstein a fost recompensat în 1921.
47 de premii în Fizică au fost acordate unui singur laureat.
Cinci femei au primit premiul pentru Fizică până în prezent: Marie Curie în 1903, Maria Goeppert-Mayer în 1963, Donna Strickland în 2018, Andrea Ghez în 2020, şi Anne L’Huillier în 2023.
John Bardeen a primit premiul pentru Fizică de două ori.
25 de ani a fost vârsta celui mai tânăr laureat din istorie, Lawrence Bragg, când a primit premiul pentru Fizică în 1915, împreună cu tatăl său.
96 de ani a fost vârsta celui mai în vârstă laureat în domeniul Fizicii, Arthur Ashkin.
Sezonul Premiilor Nobel va continua miercuri, 9 octombrie, cu Premiul Nobel pentru Chimie. Premiul Nobel pentru Literatură va fi anunţat, joi, de Academia Suedeză, urmat vineri de Nobelul pentru Pace iar cel pentru Ştiinţe Economice luni, 14 octombrie.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
