PSnews

Recent

Președintele Academiei dă cărțile pe față: a colaborat sau nu cu Securitatea? EXCLUSIV

dantomozei.ro

Președintele Academiei Române, istoricul Ioan-Aurel Pop, a acordat joi o declarație pentru PSnews.ro, în care a negat orice fel de colaborare cu Securitatea. Precizările profesorului de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca vin după ce numele i-a apărut în aceeași zi într-un articol din Revista 22 pe o listă de oameni intrați în vizorul Securității pentru eventuale colaborări în legătură cu spionarea disidenței române din diaspora.

DETALII AICI: Șeful Academiei, un patron de presă și un nume greu din BNR, pe lista informatorilor Securității DOCUMENT

Încă de la început, academicianul și-a exprimat perplexitatea și a subliniat că în dreptul numelui său apare mențiunea „nu” – cu alte cuvinte, colaborarea nu se concretizase.

În altă ordine de idei, istoricul a relatat o parte din parcursul lui profesional, ce ar putea explica intrarea în atenția Securității.

„Credeți-mă că nu-mi imaginez despre ce este vorba! Eu am mai declarat și în alte rânduri – și s-a dovedit că e așa -: n-am semnat niciun fel de acord de colaborare cu nicio formă a Securității (nici din interiorul țării, nici care se referea la exterior); nici nu știam cum funcționează.

Dar, rememorând lucrurile, e adevărat că eu în 1984 – după 4 ani de stagiatură prelungită în învățământul preuniversitar – am deveni asistent universitar al UBB. Șeful meu de catedră atunci (șeful meu direct) era academicianul Ștefan Pascu, fost rector al Universității, cu care mi-am făcut și teza de doctorat. Repet: era șeful meu din toate punctele de vedere. Și îmi amintesc că mi-a cerut pe față, în perioada 1985-1987, câteva articole pentru o revistă a diasporei românești, care apărea în Germania. Dar e vorba de articole care se referă la istoria noastră și medievală (care era specialitatea mea), și modernă timpurie (depopularizarea istoriei), articole la care am muncit foarte mult și care nu conțineau niciun fel de lozincă sau element de propagandă, ci doar de cunoaștere a istoriei noastre. Și am și primit – dacă-mi aduc aminte, dar n-aș ști să spun acum exact – două numere din asemenea revistă, iar profesorul m-a felicitat. Pe vremea aceea, când reușeai să publici, era o mare realizare – mai ales în străinătate și mai ales în reviste care nu erau de propagandă (cum erau multe pe vremea respectivă)!

A fost un raport între mine și el de la profesor la asistent universitar. Am socotit că e obligație profesională, mai ales că mi se cerea să mă manifest în meseria mea de istoric. Dar nu sunt sigur; probabil că asta s-a avut în vedere. De altfel, acolo, în lista aia (care nu știu cât de autentică este), în dreptul numelui meu scrie: «nu». Eu n-am semnat cu nimeni niciun acord și n-am avut raporturi altele decât profesionale cu acest profesor care știu că el călătorea, era lăsat să plece oriunde. Pe vremea aceea era și o lege: că, dacă ai avut vreun contact, vreo discuție cu străinii, trebuie să raportezi (asta ni s-a prelucrat în ședință de catedră), dar eu în străinătate n-am putut pleca decât în «lagărul socialist» (cum se spunea atunci), că nu prezentam încredere. Înainte de ’89, am primit o bursă de studiu la München, de pildă, în finalul studenției, dar mi s-a spus că nu pot să plec și n-am putut-o onora. Ca urmare, eu cu diaspora sau cu emigrația română n-am putut avea legături decât după 1989 – firește”, a detaliat Pop.

Întrebat de ce crede că i-a apărut numele pe lista amintită, Ioan-Aurel Pop a opinat că Securitatea l-ar fi putut considera util, ținând cont de sfera lui de activitate. Mai mult: academicianul a susținut că a primit de la CNSAS o „hârtie de necolaborare” (disponibilă AICI).

„(A apărut numele – n.r.) pentru că, dacă-i vorba de acele articole, eu le-am semnat în clar, cu numele meu. Și probabil că m-au trecut acolo între cei care pot furniza materiale de istorie (eu fiind istoric). Nu știu, pentru că eu habar n-am cum funcționa această instituție, dar mi se pare insidios modul de prezentare. Adică omul care citește zice: «Uite: încă un colaborator al Securității!» Eu nu știu de acest lucru; am primit, de altfel, de la CNSAS nu demult hârtie de necolaborare. Am întrebat și eu dacă dosarul meu conține…, eram și eu speriat că-s urmărit de alții… Deci nu știu la ce se referă exact”, a afirmat academicianul.

În încheiere, l-am întrebat pe oficialul Academiei dacă ia în calcul demararea unor acțiuni legale după ce numele i-a fost atras în scandalul momentului.

„Deocamdată, nu. Să văd ce zice și Revista 22. Deocamdată, nu, pentru că eu nu am absolut nimic să-mi reproșez. Dacă voi considera însă că este o încercare de denigrare a personalității mele (depinde de evoluție), atunci s-ar putea întâmpla. Nu știu în acest moment”, a replicat istoricul.

7 Comentarii

7 Comments

  1. Pingback: „Pericolul” Ioan-Aurel Pop trebuie oprit!? | ȘTEFAN SECĂREANU

  2. Pingback: De ce vor „multiculturaliștii” din România și din Occident capul patriotului Ioan Aurel Pop, noul președinte al Academiei Române? | Lupul Dacic

  3. Pingback: În apărarea profesorului Ioan Aurel Pop. De ce președintele Academiei Române NU a fost nici colaborator nici informator al Securității. Patru jurnaliști și cercetători CNSAS explică. Colegiul CNSAS se autosesizeaza sau trebuie tras la raspundere

  4. Pingback: În apărarea profesorului Ioan Aurel Pop. De ce președintele Academiei Române NU a fost nici colaborator nici informator al Securității. Patru jurnaliști și cercetători CNSAS explică. Colegiul CNSAS se autosesizează? | Ziaristi Online

  5. Pingback: De ce vor „multiculturaliștii” din România și din Occident capul patriotului Ioan Aurel Pop, noul președinte al Academiei Române? - Revista România Culturală

  6. Pingback: În apărarea profesorului Ioan Aurel Pop. De ce președintele Academiei Române NU a fost nici colaborator nici informator al Securității. Patru jurnaliști și cercetători CNSAS explică. Colegiul CNSAS se autosesizează? - Ziaristi OnlineZiaristi On

  7. Pingback: „Pericolul” Ioan-Aurel Pop trebuie oprit!? - Anonimus

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Inapoi