Președintele CCIA Călărași: Firmele, la noi, își pun problema supraviețuirii

Foto: PS News

La o distanță de doar 115 km de capitala României, cu suprafețe agricole mari, acces la autostradă și cu două porturi la Dunăre, Călărașiul “se încăpățânează” să rămână sărac. O dată ce ai intrat în orașul municipiu, cauți cu îngăduință urme de viață socială și culturală, poate puțin turistică, dar toate acestea par a fi dispărut. Rămâne însă segmentul economic care salvează, într-o oarecare măsură, acest colț de lume. Camera de Comerț și Industrie Călărași recunoaște, an de an, meritele antreprenorilor locali. Ajuns la cea de- a 30-a ediție, Topului firmelor din judeţ a evidenţiat, joi, 23.11 a.c., cele mai profitabile afaceri călărășene, cu cifre de afaceri de sute de milioane de euro.

Am discutat despre ceea ce înseamnă economia de astăzi a județului, despre proiecte și despre nevoia de strategie, cu Drăgan Marian, Președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură a Județului Călărași.

PS News: Domnule președinte, astăzi este o zi specială pentru mediul de afaceri al județului Călărași: a 30-a ediție a topului firmelor. Cum este anul acesta comparativ cu anii trecuți?

Marian DRĂGAN: Nu pot să spun că de la an la an este mai bine. Firmele, la noi, își pun problema supraviețuirii. Nu putem spune că ne merge grozav, dar suntem un colectiv constant, strâns, de agenți economici. Și ne zbatem. Un lucru bun este că suntem, practic, să spunem așa, la marginea țării, de aceea avem o relație deosebite cu vecinii bulgari.

PS News: Aveți proiecte comune? Cum profitați de această proximitate?

Marian DRĂGAN: Avem foarte multe proiecte. Am început să investim în licee. Avem niște programe cu firme unde copiii învața legea administrației, legea societăților comerciale, cum se înființează o firmă, cum se face un business plan, cum se face un stand, etc. Avem și un proiect româno-bulgar între cele două licee economice din Călărași și Silistra, un proiect finanțat în cadrul biroului transfrontalier. Camera de Comerț Călarasi susține proiectul ăsta de circa 15 ani. Un alt proiect l-am avut între Universitatea Agricolă din Călarasi,  Universitatea din Ruse și Universitatea din Silistra. Am făcut o platformă electronică în care să înscriu agenții economici care au nevoie de forță de muncă, să înscriu persoane fizice care au nevoie de job-uri și a început să funcționeze.

PS News: Este este un județ preponderent agrar. Cât de greu o duc antreprenorii din agricultură, având în vedere tot ceea ce se întâmplă acum pe plan național și chiar european si mondial, în sectorul agroalimentar?

Marian DRĂGAN: În județul Călărași, cam 70-80% din firmele din sectorul agricol sunt ale antreprenorilor români, ceea ce este un lucru important. Avem și câteva societăți transnaționale, cu suprafețe mari de terenuri. Județul Călărași are jur de peste 450.000 de hectare de teren agricol.

PS News: Cum stați cu silozurile? Pentru că există o problemă la nivel național: silozurile păstrează cerealele care vin  din Ucraina, iar fermierii români se plâng că n-au unde să și le depoziteze. Care este situația în județul Călărași?

Marian DRĂGAN: Antreprenorii, după Revoluția din ‘89, au investit în primul rând în utilaje. Au dispărut utilajele vechi, tractoarele vechi, combinele vechi și au apărut altele noi. După aceea au început să investească, parțial, în silozuri de depozitare a cerealelor, apoi au început să investească și-n irigații. Capacitatea de depozitare e puțin la limită. Mulți au vândut direct producția de pe câmp. Oamenii au învățat că trebuie să însilozeze ca să poată să obtină un preț superior. Din păcate nu avem o industrie agroalimentară dezvoltată în județul nostru sau în România care să le preia produsele la niște prețuri bune.

PS News: Întrebare era totuși dacă aceste silozuri au capacitatea de a depozita grânele călărășenilor sau se întâmplă cum se întâmplă în toată țara, să depoziteze cine, pe unde apucă?

Marian DRĂGAN: În județul Călărași începe să fie acoperită necesitatea de depozitare deoarece s-a investit, în special în ultimii ani, în aceste silozuri. Mai au, însă, de rezolvat punctele terminale de la Dunăre, unde să poată fi transportate mai ușor produsele, în cazul în care vor să exporte sau să meargă de-a lungul Dunării, de o parte și de alta a graniței. Normal că există inconvenientul legat de Ucraina, legat de preț, legat de calitatea grânelor. Cu siguranță că e o anumită concurență.

PS News: Rămân totuși cereale pe teritoriul României.

Marian DRĂGAN: Da. Rămân. Din toate punctele de vedere.

PS News: Aveți Dunărea, aici, la doi pași și totuși pierdeți avantajele comerțului pe Dunăre.

Marian DRĂGAN: Neavând puncte terminale nu putem spune că avem aceste avantaje. Avem în schimb proiecte. Avem în vedere un pod peste Dunăre, cu Silistra. Avem în vedere de a sprijini cel mai mare proiect din România: Canalul Dunăre-București care prevede port la Oltenița ( în județul nostru), două porturi la Glina și 1 Decembrie lângă București, care prevede ecluză la Budești, tot în județul Călărași. Aici mai avem un rest de executat (în jur de 1miliard și jumătate de Euro) ceea ce înseamnă și vreo 10.000 de locuri de muncă pe o perioadă de 3-5 ani de zile.

PS News: În ce stadiu este proiectul?

Marian DRĂGAN: L-am prezentat premierului Ciucă, anul acesta, când a fost la Călărași și l-am rugat dacă poate să i-l promoveze ca proiect. Doar că, să fim realișți, trecem printr-o perioadă de recesiune și o resimțim cu toții. Proiectul merită promovare, dar în același timp trebuie să facem foarte multe puncte terminale la Dunăre. Altfel nu se poate. Nu funcționăm. Și asta înseamnă bani mulți. Asta înseamnă să pot să aduc îngrășământ ieftin pentru că transportul este foarte mare, în județ. Asta înseamnă că poți să export cereale sau pot să mut dintr-un loc în altă cereale fără probleme, cu costuri mici. Costurile de transport sunt foarte mari. Avem foarte aglomerată autostrada spre Constanța, dacă ne uităm în țară, toate rutele sunt foarte aglomerată.

PS News: Se apropie Crăciunul, cum stați cu creșterea porcilor?

Marian DRĂGAN: Noi am avut tradiție în județ. Am avut la Călărași un combinat mare cu sute de mii de porci. Problema nu este faptul că ar fi dispărut tradiția sau investitorii. De fapt, piața nu a mai înghițit și ne-a învățat să luăm carne ieftină din afara țării, s-o aducem aici. Statul dacă nu sprijină crescătorii de animale, nu putem face față concurenței deoarece vin produsele foarte ieftine din Comunitatea Europeană. Producția de carne de porc din regiune nu acoperă consumul nici măcar al populație din județul Călărași. Este o chestiune foarte simpla. Dacă avem un coș zilnic, calculat la nivel de țară, costul zilnic al unui cetățean înmulțit cu populația județului duce la un număr de produse, în anumite cantități. Le produc sau nu le produc în judet? Ce nu produc reprezintă o oportunitate, pentru tinerii din Călărași să-și facă o afacere. Ce avem ca excedent va fi un alt tip de afacere, de desfacere de mărfuri. Deci căutăm să avem o altă privire asupra producțiilor care se fac și a necesităților plecand de la consumul populației.

PS News: Este o controversă la nivel național între a avea sau a nu avea dreptul de a-ți vinde porcul pe care l-ai crescut în gospodărie.

Marian DRĂGAN: Noi începem să preluăm anumite teme care încalcă tradițiile noastre. Asta nu înseamnă că nu trebuie să respectăm niște norme veterinare, dar facem prea multă filozofie, în anumite domenii, și punem prea mult accent pe acest lucru. Populația înțelege ceea ce înseamnă să respecte o normă veterinară, dar parcă un exces de zel în acest sens și modul cum este prezentat de mass-media e privit ca și cum să nu mai facem nimic, să nu mai creștem nimic, să nu mai tăiem nimic.

 

 

 

 

Autor

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: