Skip to content
Știri

Președintele CCIR, Mihai Daraban: Dacă generalul Mărdărescu nu pleca din Budapesta în 1919, Viktor Orban ar fi fost președintele UDMR-ului acum

Invitat la emisiunea ”Actual Regional” de la TVR, în care s-a vorbit despre generalul Gheorghe Mărdărescu și înlăturarea regimului bolșevic din Ungaria, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihai Daraban, a spus că în prezent, la 100 de ani de la eveniment, nu se poate pune problema unui conflict între cele două țări vecine, dar că Ungaria ar trebui să respecte România mai mult.

”Nu cred într-un astfel de conflict, mai ales că suntem membri UE și NATO împreună, dar cred că este momentul ca istoricii să discute obiectiv și fără patimă. Cred că dânșii (Ungaria – n.r.) ar trebui să ne respecte mai mult și să nu ne subestimeze. Vorbim de o țară de 93.030 km2 versus 238.291 de km2, deci este bine să ne știm toți bine locul pe Pământ, cum se spune pe românește ”lungul nasului”. Generalul Mărdărescu reprezintă un lider al neamului românesc. Nu vreau să spun mai multe. Se știe că generalul a stat 6 luni în Budapesta, a fost un fel de administrator al capitalei ungare. Și, probabil, dacă era lăsat în pace de istorie, Viktor Orban era președintele UDMR-ului acum, a spus Mihai Daraban la TVR.

Emisiunea postului public a fost prilejuită de marcarea a 100 de ani de când trupele române au ocupat Budapesta, în august 1919. Cu această ocazie, Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) a organizat la Cluj-Napoca o ceremonie de dezvelire a statuii generalului Gheorghe Mărdărescu, personalitate istorică care a deținut un rol central în acțiunile Armatei Române atât în timpul Primul Război Mondial, cât și în perioada imediat următoare, când a contribuit decisiv la stoparea înaintării comunismului spre centrul Europei.

”Ne-am dorit foarte mult să omagiem și în același timp să facem o reparație istorică reducându-l pe Generalul Mărdărescu în atenția publicului. După cum bine știți, faptele sale de arme au fost cenzurate în perioada dinainte de ’89. Am ținut să fim astăzi aici pentru că ne dorim să contribuim la Centenar care, în percepția noastră, trebuie sărbătorit între 1 decembrie 2018 și iunie 2020, poate chiar până la 28 octombrie 2020 odată cu tratatul de la Paris prin care este recunoscută și Basarabia la nivel internațional ca parte a României”, a spus Mihai Daraban, președintele CCIR, la Cluj-Napoca.

Generalul Gheorghe Mărdărescu a deținut un rol central în acțiunile armatei române, în perioada tulbure, de după Primul Război Mondial, în 1919, atunci când i-a fost încredințată comanda tuturor forțelor armate din Transilvania, cu misiunea de a respinge bandele bolșevice și trupele ungurești până peste Apuseni.

La data de 4 august 1919, trupele românești intră în Budapesta, ofensiva fiind executată fără pauză operativă, cu un ritm mediu de înaintare de 18 km zilnic, ceea ce nu a mai permis inamicului să pregătească apărarea Tisei și nici a căilor de acces spre capitala Ungariei.

Soldații Armatei Române au defilat pe bulevardul Andrassy în prezenta regelui Ferdinand I, care i-a conferit generalului Mărdărescu „Ordinul Mihai Viteazul” clasa a II-a pentru acțiunea contra regimului bolșevic al lui Bela Kun.

1 comentariu la “Președintele CCIR, Mihai Daraban: Dacă generalul Mărdărescu nu pleca din Budapesta în 1919, Viktor Orban ar fi fost președintele UDMR-ului acum

  1. Armata română în 1919 a trecut graniţa cu Republica Sovietică Ungară. Din amintirile budapestanilor şi a altor maghiari/unguri nu a străbătut prin timp vreun sentiment că ar,mata română ar fi fost o ARNATĂ DE OCUPAŢIE, cu atât mai mult cu cât la semnul Occidentului de a părăsi teritoriul Ungariei aceasta s-a conformat fără prea multe tergiversări, astfel că în procedurile tratativelor de pace pe tema teritoriilor din Crişuri la Tisa şi din Mureş la Dunăre ori malul stâng al Tisei de nord – Maramureşul de Nord nu s-a insistat.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *