Emanuel Viorel Petac, preşedintele Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor, a declarat în conferinţa de presă, care a avut loc, duminică, la Muzeul Naţional de Istorie a României, că furtul celor patru obiecte din patrimoniul românesc este „un act terorist” şi că „trebuie să conştientizăm cu toţii că s-a intrat într-o etapă nouă de infracţionalitate”.
„E un act terorist. Trebuie să conştientizăm cu toţii că s-a intrat într-o etapă nouă de infracţionalitate. Dacă cineva ajunge să pună bombă, să aruncă în aer peretele unui muzeu ca să fure dinăuntru, conştientizăm această nouă relaitate şi trebuie să ne adaptăm. E de o gravitate incredibilă pentru că este vorba de profesionalizarea reţelelor. Despre valoarea şi recuperarea valorii de asigurare, cred că este irelevantă. Din punctul nostru de vedere, nu contează banii, care, sigur că trebuia să existe, ca să asigure bunul, dar esenţiale sunt artefactele. Nu e doar patrimoniu, sunt piese de valoare universală. Este vorba de o pagubă pentru umanitate”, a afirmat Petac.
„A fost o acţiune din afară”, a spus Ernest Oberländer-Târnoveanu.
Nu este prima dată când în Ţările de Jos are loc un astfel de incident. În noiembrie 2024, hoţii au aruncat în aer uşa unei galerii de artă din sudul Olandei pentru a încerca să fure patru lucrări dintr-o serie celebră de serigrafii ale lui Andy Warhol, dar le-au deteriorat pe toate şi au reuşit să fugă doar cu două. Incidentul a avut loc la Galeria MPV din oraşul Oisterwijk.
„În privinţa recuperării artefactelor, nimeni nu poate da un termen. Asta s-a întâmplat şi uite că se întâmplă şi astăzi, s-a întâmplat şi acum 20 de ani când au fost faimoasele braconaje din Munţii Orăştiei, inclusiv cu brăţările dacice, cu mii de monede de aur şi argint, o parte s-au recuperat, o parte nu, o parte sunt şi astăzi căutate, altă parte se poate vedea în expoziţia Tezaur a MNIR, prin urmare eforturile sunt continue, Se poate întâmpla peste două zile, peste ani, este o anchetă în derulare. Trebuie să ne înscriem în universul muzeal internaţional. Este o paradigmă la care trebuie să reflectă, Înainte de 1989, tot Tezaurul României era practic blogat. Bun, le putem pune acolo, le închidem şi asta e. Fără îndoială, trebuie să asigurăm cele mai bune condiţii de securitate, categoric, dar, în acelaşi timp trebuie să ne apărăm valorile şi acesta este rostul patrimoniului naţional şi al politicii de diplomaţie culturală”, a afirmat preşedintele Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor.
Paza în expoziţie
„Piesele erau expuse în două vitrine. Coiful, singur, era într-o vitrină şi la câţiva metri de el, între ele existând alte vitrine cu piese, cele trei brăţări. O a patra brăţară era expusă în zona de intrare în expoziţie, unde era prezentată istoria României, istoria Daciei, hărţi mobile, era o expoziţie digitală, şi fiecare epocă sau fiecare civilizaţie era reprezentată printr-un obiect foarte caracteristic. În cazul civilizaţiei dacice, era o brăţară, aceea a scăpat”, a explicat managerul MNIR expunerea obiectelor la Muzeul Drents.
„În cursul nopţii nu se asigură pază umană”, a spus directorul MNIR referitor la asigurarea securităţii în expoziţia de la Muzeul din Assen.
„Există un document internaţional numit Facilities Report în care fiecare instituţie organizatoare îşi precizează toate condiţiile tehnice. Din experienţa mea personală, şi pe care oricine o poate verifica prin cele mai mari muzee ale lumii, să nu credeţi că pază umană permanentă înseamnă că stă cineva în sala de expoziţie cu mitraliera pe piept şi aşteaptă să se întâmple ceva. N-aţi văzut aşa ceva nicăieri, nici la British Museum de exemplu, nu vedeţi nicăieri. Faptul că există în muzeu oameni de intervenţie, da, dar în sala de expoziţie nu stă cineva înarmat printre exponate, printre vitrine, aşa ceva nu există”, a precizat Emanuel Petac.
Tototdată, directorul MNIR a subliniat: „Vom ajunge în justiţie pentru nerespectacrea clauzelor contractuale. Adică, dacă nu a fost respectată clauza 5 din Contract, aceea de a asigura supraveghere 24 din 24, 7 zile pe săptămână, şi persoana care asigură această supraveghere să aibă şi mijloace de comunicaţie rapide, pentru că, la cererea noastră expresă, muzeul a trebuit să se conecteze la Poliţie şi Poliţia să intervină de urgenţă în cazul oricărui incident.
Expoziţia „Dacia! Kingdom of Gold and Silver/ Dacia. un regat al Aurului şi Argintului”, care a inclus 673 de bunuri arheologice din metale preţioase, a fost vizitată de 77.000 de persoane. „În Italia şi la Madrid am avut între 57.000 şi 59.000 de vizitatori”, a spus Ernest Oberländer-Târnoveanu.
Între brăţările dacice furate în Olanda se află şi unele răscumpărate de statul român în cadrul unei anchete de amploare care s-a desfăşurat pe două continente: Europa şi America de Nord.
„Din punctul de vedere al bunurilor de patrimoniu, sustrase de pe teritoriul României într-un moment sau altul, ancheta va continua sau tentativele de căutare şi recuperare acelor artefacte nu s-au recuperat toate brăţările despre care ştim că au fost braconate din siturile din Munţii Orăştiei. Ce nu s-a recuperat, este dat în urmărire şi căutarea lor continuă. Nu este niciodată abandonată căutarea lor. Acesta este rolul, inclusiv al organismelor internaţionale judiciare: Europol, Interpol. Dificultatea e mare, pentru că şi legislaţia internaţională nu este una unitară şi omogenă de la o ţară la alta”, a punctat Petac în conferinţa de presă de la MNIR.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
