Retragerea Rusiei dintr-un acord extrem de important pe timp de război, care a permis exportul de cereale ucrainene prin Marea Neagră, a dus la creşterea preţurilor cerealelor şi a reaprins temerile cu privire la securitatea alimentară globală, analiştii descriind dispariţia iniţiativei ca fiind atât un regres inevitabil, cât şi o lovitură pentru pieţe, transmite CNBC.
Cu câteva ore înainte de expirarea acordului, Rusia a declarat luni că nu va reînnoi Iniţiativa privind cerealele.
Acordul, care a fost intermediat de Turcia şi Naţiunile Unite în iulie anul trecut, după invadarea pe scară largă a Ucrainei de către Moscova, a fost o victorie diplomatică rară menită să prevină o criză alimentară globală.
„Astăzi este ultima zi a acordului pentru cereale. Când părţile în beneficiul Rusiei vor fi îndeplinite, Rusia va reveni la acord”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinul, Dmitri Peskov.
Iniţiativa pentru cereale din Marea Neagră a fost prelungită în mod repetat, în etape scurte, pe fondul nemulţumirii tot mai mari din partea Rusiei faţă de restricţiile care limitează expedierea completă a propriilor exporturi de cereale şi îngrăşăminte.
Preşedintele rus Vladimir Putin a reiterat aceste plângeri în timpul unei convorbiri de weekend cu preşedintele sud-african Cyril Ramaphosa, spunând, conform unui raport de la Kremlin, că obiectivul cheie de a furniza cereale ţărilor care au nevoie, inclusiv celor de pe continentul african, nu a fost atins.
Preţurile grâului, porumbului şi soiei au crescut în urma informaţiilor.
Contractele futures pentru grâu au crescut cu 3% luni, atingând un maxim de 689,25 cenţi pe buşel, cel mai ridicat nivel din 28 iunie, când contractul s-a tranzacţionat până la 706,25 cenţi.
Cu toate acestea, preţurile grâului rămân cu mult sub nivelurile de vârf de 1177,5 cenţi pe buşel atinse în mai anul trecut.
Contractele futures pentru porumb au crescut la un maxim de 526,5 cenţi pe buşel, în timp ce contractele futures pentru soia au crescut la un maxim de 1.388,75 cenţi pe buşel.
Simon J. Evenett, specialist în comerţ global şi profesor de economie la Universitatea din St. Gallen, a declarat luni că retragerea Rusiei reflectă „lovitura de graţie asupra unei înţelegeri care a era în ultimele etape”.
El a citat date privind expediţiile ONU care arată că transporturile au scăzut constant în ultimele 12 luni.
„Moartea Acordului Mării Neagre este o lovitură pentru naţiunile care se aprovizionează cu grâu ucrainean mai ieftin. Atâta timp cât acest lucru nu declanşează multe interdicţii de export, încetarea acordului este [o] tulburare minoră. În viitor, ceea ce contează este dacă Rusia îşi armonizează exporturile de grâu. În timpul ultimului şi actualului ciclu de recoltare, Rusia a fost cel mai mare furnizor din lume, exportând aproximativ 45 de milioane de tone metrice”, a afirmat Evenett prin e-mail.
Evenett a spus că participanţii de pe piaţă ar trebui să monitorizeze îndeaproape perspectiva ca Moscova să impună o creştere a taxelor la export, având în vedere că aceasta ar putea creşte şi mai mult preţurile cerealelor şi ar ajuta Kremlinul să îşi finanţeze campania militară în Ucraina.
„Presiuni în creştere asupra preţurilor alimentelor”
Peter Ceretti, de la Eurasia Group, a declarat pentru CNBC că firma de consultanţă nu se aşteaptă ca suspendarea acordului să declanşeze o nouă criză de inflaţie alimentară globală potenţial destabilizatoare, în termen scurt.
„Livrările de cereale din Rusia vor continua, iar sfârşitul acordului nu va opri în totalitate transporturile ucrainene prin Marea Neagră sau prin Europa. În viitor, însă, sfârşitul acordului cu cereale se va adăuga şi altor presiuni în creştere asupra preţurilor alimentelor, cum ar fi seceta în Europa şi apariţia El Nino. Pieţele cele mai afectate de colapsul acordului vor fi statele din Africa de Nord şi Levant care importă cantităţi mari de cereale din regiunea Mării Negre”, a spus Ceretti prin e-mail.
ONU spune că, de când a fost semnată în iulie anul trecut, Iniţiativa pentru cereale a Mării Negre a permis exportul a peste 32 de milioane de tone de produse alimentare din trei porturi ucrainene de la Marea Neagră, Odesa, Ciornomorsk şi Pivdenni, cunoscut anterior ca Iuzhni – în 45 de ţări.
Din acest motiv, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a descris acordul ca având „un rol indispensabil” în securitatea alimentară globală.
Guterres a declarat la începutul lunii iulie că acordul ”trebuie să continue” într-un moment în care conflictul, criza climatică, preţurile energiei şi alţi factori afectează producţia şi accesibilitatea alimentelor, în timp ce 258 de milioane de oameni se confruntă cu foametea în 58 de ţări din întreaga lume.
Carlos Mera, şeful pieţelor de mărfuri agricole la banca olandeză Rabobank, a declarat luni că, în timp ce investitorii se pregăteau pentru o anulare, retragerea Rusiei a fost ”o lovitură” pentru pieţe.
Mera a spus că iniţiativa a sprijinit stabilitatea preţurilor şi a prevenit penuria în lumea în curs de dezvoltare.
„Ucraina va fi acum forţată să-şi exporte majoritatea cerealelor şi seminţelor oleaginoase prin graniţele sale terestre şi porturile dunărene. Acest lucru va creşte semnificativ costurile de transport şi va genera o presiune suplimentară asupra profiturilor fermierilor ucraineni. Efectul secundar al acestui lucru este că i-ar putea determina să planteze mai puţin sezonul următor, punând şi mai multă presiune asupra aprovizionării în viitor”, a adăugat el.
În cele din urmă, Mera a spus că renunţarea la acord înseamnă că ţările cu venituri mici din Africa şi Orientul Mijlociu vor deveni probabil mai dependente de grâul din Rusia, o ţară care reprezintă mai mult de 20% din exporturile globale de grâu.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
