Skip to content
Politică

Previziuni Stratfor: fragmentare internă în Europa și România la finele anului

Previziuni Stratfor: fragmentare internă în Europa și România la finele anului

Principala temă în Europa pentru ultimul trimestru al anului este una recurentă: fragmentarea. În următoarele trei luni, europenii vor fi martorii fragmentării politice şi chiar teritoriale, scrie Stratfor într-o analiză privind previziunile pentru sfârşitul de an, specificând că România se va confrunta cu disensiuni politice interne care însă nu vor afecta linia externă pe care o urmează ţara, adică apropierea de NATO şi SUA. Jurnaliștii de la Adevărul au realizat o sinteză a celor mai importante previziuni socio-economice pentru sfârșitul lui 2015 cu impact asupra anului următor, ale agenției de intelligence Stratfor.

Va prezentăm și noi principalele direcții ale acestui raport.

În ultimele luni ale anului, Uniunea Europeană  se va confrunta cu trei probleme principale: criza refugiaţilor, dezvoltarea politică din Spania şi cea din Grecia.

Ultimele trei luni ale anului vor fi foarte importante pentru cele mai mari ţări din Europa centrală şi de est: Polonia şi România.  Polonia va avea alegeri generale în octombrie, care ar putea conduce la înfrângerea guvernului actual. Schimbările pe plan intern nu vor afecta substanţial politica externă a Poloniei care va continua să se bazeze pe statutul de membru NATO şi UE şi să aibă o atitudine dură privind Rusia.

România se va confrunta şi ea cu tensiuni politice. Prim-ministrul Victor Ponta se va afla sub presiune din partea opoziţiei pentru a demisiona şi se va zbate pentru a găsi susţinere în partidul său, potrivit Stratfor.

„La fel ca în Polonia, fricţiunile politice din România nu vor afecta priorităţile externe ale ţării, care implică menţinerea legăturilor strânse cu Statele Unite ale Americii şi cu NATO. În timp ce dezvoltările politice pot împiedica România şi Polonia să facă vreun progres substanţial în relaţiile bilaterale, Varşovia şi Bucureşti vor rămâne interesate de dezvoltarea unor relaţii mai apropiate”, se arată în analiza Stratfor.

Sosirea azilanţilor va rămâne problematică pentru Europa în timpul ultimelor trei luni ale anului, dar măsurile luate de a intensifica controlul teritorial şi maritim, dar şi vremea mai rece, va reduce temporar fluxul de migranţi.    Eforturile europene de a împiedica migranţii să ajungă pe teritoriul UE vor avea un succes limitat. Banii daţi în Orientul Mijlociu şi în Africa nu vor fi de-ajuns să păstreze migranţii în ţări ca Turcia sau Liban, unde azilanţii se lovesc de lege atunci când vor să-şi găsească de muncă.

Germania va fi încorsetat de factorii domestici. Presiunile din partea conservatorilor din Guvernul o vor forţa pe Angela Merkel să caute încontinuu susţinere. Acesta este cazul, de exemplu, cu imigranţii. Pe de-o parte, Germania va introduce reforme pentru ca refugiaţii să poată intra în câmpul muncii mai repede. Pe de alta, în ţară se vor aspri politicile obţinerii de azil, pentru a încetini ritmul sosirii refugiaţilor.

Germania va oferi Greciei destul timp pentru a veni cu un plan de guvernare, totuşi Berlinul va insista ca Atena să-şi respecte obligaţiile.

Din cauza alegerilor generale din septembrie, Atena a amânat aprobarea multor reforme, inclusiv în ceea ce priveşte pachetul de ajutor. Drept rezultat, creditorii probabil îşi vor întârzia  analizarea reformelor şi vor accepta întârzieri ale plăţilor, programate original la mijlocul lunii octombrie.

În Spania, efectele politice ale crizei economice cu care se confruntă ţara vor fi resimţite complet în timp ce sentimentele secesioniste continuă să creeze probleme între Madrid şi Catalonia. Guvernul de la Madrid se va adresa Curţii Constituţionale pentru a bloca orice măsură consideră că încalcă Constituţia spaniolă.

Cel de-al patrulea trimestru va presupune şi o dezbatere din ce în ce mai mare în Suedia şi în Finlanda privind problema aderarea la NATO. Ameninţarea rusă a forţat liderii celor două ţări să se gândească să se alăture alianţei militare, cu care au deja legături apropiate.   În timp ce opinia publică din Suedia începe uşor-uşor să favorizeze o aderare la NATO, Stockholmul nu va acţiona fără Helsinki. Luând în considerare faptul că guvernul finlandez se concentrează pe criza economică prelungită, Helsinki va fi dispus să discute cu NATO, dar nu va face vreo mişcare concretă în timpul acestui ultim trimestru al anului.

Finalul anului va fi plin de evenimente pentru Italia. Prim-ministrul Matteo Renzi va merge mai departe cu reforma instituţională şi economică, în timp ce va încerca să prevină o rebeliune în cadrul partidului său şi să ocolească Comisia Europeană.   În Franţa, Guvernul socialist va continua să facă mişcări timide către reforma din sectorul muncii.

Comisia europeană va critica Italia şi Franţa, dar sancţiuni oficiale sunt puţin probabile, acesta fiind un alt exemplu al rolului din ce în ce mai politizat al Bruxelles-ului în moderarea afacerilor economice ale continentului.

Franţa va fi activă, în special, în Orientul Mijlociu, în timp ce Parisul îşi continuă campania aeriană împotriva Statului Islamic din Siria, scrie Stratfor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *