Skip to content
Alegeri locale 2020

Prezența la închiderea urnelor, la nivel național: Bucureștiul rămâne pe ultimul loc

Inquam Photos / Octav Ganea

UPDATE 21.00

Până la ora 21.00, la închiderea urnelor, au votat la alegerile locale din 27 septembrie 2020, la nivel național, un număr total de 8.417.300 de alegători, prezența la urne fiind de 46%, potrivit datelor centralizate de Biroul Electoral Central (BEC).

UPDATE ORA 20.00

Până la ora 20:00, în ţară votaseră 8.141.819 alegători, reprezentând 44,54% din totalul alegătorilor cu drept de vot. Cele mai mari prezențe la vot s-au înregistrat, duminică, până la ora 20.00 în județele: Giurgiu, Olt, Teleorman, Mehedinți, Călărași. Cele mici prezențe la vot s-au consemnat în județele: București, Iași, Vaslui, Galați, Covasna.

La alegerile prezidenţiale de anul trecut, la aceeaşi oră, prezenţa era 46,82 % la nivel naţional. La precedentele alegeri locale, până la ora 20:00 votaseră 46,14 % % dintre alegători la nivel naţional, iar în Bucureşti 30,65 %.

UPDATE ORA 19.00

Până la ora 19:00, în ţară votaseră 7.589.763 de alegători, reprezentând 41,48% din totalul alegătorilor cu drept de vot.

Cele mai mari prezențe la vot s-au înregistrat, duminică, până la ora 19.00 în județele: Giurgiu, Olt, Teleorman, Mehedinți, Călărași. Cele mici prezențe la vot s-au consemnat în județele: București, Iași, Vaslui, Covasna, Galați.

La alegerile prezidenţiale de anul trecut, la aceeaşi oră, prezenţa era 45,08 % la nivel naţional. La precedentele alegeri locale, până la ora 19:00 votaseră 42,97% % dintre alegători la nivel naţional, iar în Bucureşti 27,66 %.

UPDATE ORA 18.00

Până la ora 18:00, în ţară votaseră 6.983.136 de alegători, reprezentând 38,16 % din totalul persoanelor cu drept de vot. Până în prezent, cei mai numeroşi la vot rămân alegătorii din categoriile de vârstă 45 – 64 de ani şi peste 65 de ani. În cazul celor cu vârsta între 45 şi 64 de ani, participarea la vot continuă să crească, în timp ce în cazul celor de peste 65 de ani ritmul a încetinit considerabil. Începe însă să crească numărul celor din categoriile de vârstă 18 – 24 de ani, 25-24 de ani şi 35 – 44 de ani.

Cele mai mari prezențe la vot s-au înregistrat, duminică, până la ora 18.00 în județele: Olt, Giurgiu, Teleorman, Mehedinți, Gorj. Cele mici prezențe la vot s-au consemnat în județele: București, Covasna, Vaslui, Iași, Galați. Potrivit datelor BEC, prezenţa la urne este mai mare în rural față de urban.

La alegerile prezidenţiale de anul trecut, la aceeaşi oră, prezenţa era 42,19 % la nivel naţional. La precedentele alegeri locale, până la ora 18:00 votaseră 39,3 % dintre alegători, iar în Bucureşti 24,7 %.

UPDATE ORA 17.00

Până la ora 17.00, la alegerile locale 2020 s-au prezentat 6.327.857 de alegători, o prezență de 34,58 %, potrivit centralizării Biroului Electoral Central. La localele din 2016, după primele 10 ore de vot, era o prezență de 35,34 % (6.475.093 de alegători).

UPDATE ORA 16.00

5.662.054 de români au votat la alegerile locale 2020 până la ora 16, reprezentând 30,94%. În București, prezența se menține redusă, 23,73% cu Capitala fiind pe ultimul loc în topul prezenței. Prezența se apropie de 40% în județele Olt, Giurgiu și Teleorman.

UPDATE ORA 15.00

Prezența la vot la ora 15.00 a fost la nivel național de 27,38%. 5.010.553 de români au votat la alegerile locale 2020. În București procentul celor care au mers la vot până la ora 15.00 a fost de 21,24%.

UPDATE ORA 14.00

Prezența la vot la ora 14.00 a fost la nivel național de 23,71%. 4.338.179 de români au votat la alegerile locale 2020. În București procentul celor care au mers la vot până la ora 14.00 a fost de 18,41%. Capitala rămâne astfel pe ultimul loc la prezență la vot la alegerile locale 2020.

UPDATE ORA 13.00

Prezența la vot la ora 13.00 a fost, la nivel național, de 19,84 % , 3.631.578 de români votând la alegerile locale 2020. În București, prezența a fost, la ora 13, de 15,38%. Capitala este pe ultimul loc la prezență, în acest moment, la alegerile locale 2020.

UPDATE ORA 12.00

Până la ora 12.00, la alegerile locale 2020 s-au prezentat 2.870.898 de alegători, o prezență de 15,69% , potrivit centralizării Biroului Electoral Central. La localele din 2016, după primele cinci ore de vot, era o prezență de 16,53% (3.029.812 de persoane).

După cinci ore de votare, cele mai mari prezențe la vot s-au consemnat în județele Teleorman – 22,07%, Olt – 21,85%, Giurgiu – 21,25%, Mehedinți – 20,64% și Călărași – 20,11% .

Cele mai mici prezențe la vot au fost, până la ora 12.00, în Covasna 11,69%, București – 12,14%, Harghita 12,41 %, Iași – 12,84% și Vaslui 12,93%.

UPDATE ORA 11.00

După primele patru ore de vot, la alegerile locale 2020 s-au prezentat 2.110.334 de alegători, o prezență de 11.53%, potrivit centralizării Biroului Electoral Central. Acum patru ani, la locale, la ora 11.00 era o prezență la vot de 12.11% (2.218.885 de persoane).

După primele patru ore de vot, la alegerile locale 2020 s-au prezentat 2.110.334 de alegători, o prezență de 11.53%, potrivit centralizării Biroului Electoral Central. Acum patru ani, la locale, la ora 11.00 era o prezență la vot de 12.11%
În mediul urban s-au prezentat 987.770 de alegători, iar în cel rural 1.122.564.

UPDATE ORA 10.00

După primele trei ore de vot la alegerile locale 2020, la urne s-au prezentat 1.398.356 de persoane, o prezență de 7,64 %, potrivit centralizării Biroului Electoral Central.

UPDATE ORA 09.00

În primele două ore de la deschiderea urnelor, au votat 789.481 de persoane, o prezență la vot de 4,31%. În 2016, la ora 09.00, prezența la vot era de 4,34%.

UPDATE ORA 08.00

Prezența la vot la nivelul întregii țări este de 1,86 la sută, adică 341.261 de persoane, la o oră de la deschiderea urnelor.

Cea mai mare prezență la vot era, după prima oră, în județele Giurgiu – 2,79%, Olt – 2,79%, Teleorman – 2,75%, Ilfov – 2,64% și Călărași.

Cele mici prezențe la vot s-au consemnat, până la ora 08.00, în Harghita – 0,93%, Covasna – 1,10%, Vaslui – 1,36%, Sibiu -1,42% și Bistrița Năsăud 1,43%.

Cei mai mulți votanți s-au prezentat la urne în București 30.525 (1,67%) și județele Constanța 13.520 (2,17%) și Prahova 12.685 (1,93%)

UPDATE ora 07.00

Secțiile de votare s-au deschis la ora 7:00. Alegătorii își pot exprima dreptul la vot până la ora 21:00, oră la care toate secțiile se închid.

Au fost înregistrate în total peste 250.000 de candidaturi, cele mai numeroase fiind în Iaşi, Suceava şi Timiş, unde numărul aspiranţilor la un post în administraţia locală trece de 9.000.

Conform datelor Autorităţii Electorale Permanente, numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral la data de 25 august 2020 este de 19.004.986, fiind incluşi şi cei 21.165.de tineri care împlineau 18 ani în intervalul 26.08.2020-27.09.2020, deci inclusiv în ziua votului.

Pentru alegerile de duminică au fost înfiinţate 18.794 de secţii de votare.

Știrea inițială

Astăzi, în România, au loc alegeri locale, primele din istorie în condiții de pandemie. Astfel, peste 18 milioane de români sunt chemați la urne pentru a-şi alege primarii, preşedinţii de consilii judeţene şi pe cei care vor face parte, timp de patru ani, din consiliile locale şi judeţene.

Scrutinul ar fi trebuit să aibă loc în luna iunie, dar a fost amânat din cauza pandemiei de coronavirus, mandatele aleșilor fiind prelungite. Din punct de vedere al cifrelor statistice, au fost pregătite peste 18 mii de secţii de votare la nivel naţional, din care peste 1.200 în București.

Ce se votează la alegerile locale din 2020

Consiliile locale, consiliile judeţene, primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene se aleg prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

Primarii şi preşedinţii de consilii judeţene se aleg direct, prin scrutin uninominal, în timp ce consiliile locale şi consiliile judeţene se aleg în baza scrutinului de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale, informează site-ul Autorităţii Electorale Permanente (AEP), https://www.roaep.ro/.

Primarii şi preşedinţii de consilii judeţene sunt aleşi într-un singur tur de scrutin, fiind declarat câştigător acel candidat care a obţinut majoritatea simplă a voturilor din circumscripţia electorală locală (cel mai mare număr de voturi dintre toţi competitorii electorali), fără să se mai organizeze un al doilea tur de scrutin.

Viceprimarii, precum şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene se aleg prin vot indirect de către consiliile locale, respectiv consiliile judeţene, conform Legii nr. 115 din 19 mai 2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.

Cine are drept de vot

La scrutinul local din 27 septembrie, au dreptul de a alege următoarele categorii: cetăţenii români care au împlinit vârsta de 18 ani, inclusiv cei care împlinesc această vârstă în ziua alegerilor; cetăţenii români care nu au fost puşi sub interdicţie sau cărora nu le-a fost interzisă exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă; cetăţenii Uniunii Europene care au domiciliul sau reşedinţa în România.

Au dreptul de a fi aleşi în funcţii publice locale cetăţenii români cu drept de vot care au împlinit, până în ziua alegerilor, vârsta de cel puţin 23 de ani, şi care au domiciliul pe teritoriul localităţii în care urmează să fie ales. Pot fi, de asemenea aleşi, cetăţenii Uniunii Europene care au domiciliul pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale din România în care urmează să fie aleşi.

La sectoarele municipiului Bucureşti pot candida şi pot fi alese persoanele care au domiciliul în municipiul Bucureşti, indiferent de sector, notează site-ul AEP.

Unde se votează

Spre deosebire de alte scrutine la care alegătorii pot vota şi în altă localitate decât de cea de domiciliu, la alegerile locale, se poate vota doar în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care alegătorul îşi are domiciliul sau reşedinţa. Totodată, cetăţenii pot vota numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea de domiciliu sau reşedinţă.

Alegătorii care nu se regăsesc pe listele electorale permanente vor fi înscrişi pe listele suplimentare dacă fac dovada cu actul de identitate că au domiciliul sau reşedinţa pe raza secţiei de votare la care s-au prezentat la vot.

Votul cu ajutorul urnei speciale

Pot vota cu ajutorul urnei speciale, alegătorii care nu se pot deplasa la sediul secţiei de votare din motive de invaliditate sau boală. Alegătorii care vor să beneficieze de o urnă specială la domiciliul sau reşedinţa acestora trebuie sa facă cerere scrisă, însoţită de documentele doveditoare ale stării de sănătate sau invaliditate. O echipă formată din cel puţin doi membri ai biroului electoral se deplasează cu o urnă specială, cu ştampilă cu menţiunea „VOTAT” şi buletine de vot la locul unde se află alegătorul, informează https://www.roaep.ro/.

Mai pot solicita urna specială şi persoanele reţinute în baza unui mandat de arestare preventivă ori asupra cărora s-a dispus măsura preventivă a arestului la domiciliu sau persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, cu condiţia să nu fi pierdut drepturile electorale.

Cum se desfăşoară procedura de votare

Procedura de votare se desfăşoară duminică, 27 septembrie, între orele 7.00 şi 21.00. Votanţii care, la ora 21.00, se află în localul secţiei de votare pot să îşi exercite dreptul de vot şi după această oră.

La intrarea în secţia de votare, alegătorul prezintă operatorului de calculator al secţiei de votare actul de identitate sau documentul care dovedeşte reşedinţa. Cetăţenii români pot vota cu cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar, valabile în ziua votării. Cetăţenii Uniunii Europene pot prezenta la vot orice document valabil care le atestă identitatea.

Apoi, alegătorul semnează în lista electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală complementară şi primeşte buletinele de vot şi ştampila cu menţiunea „VOTAT”.

Persoanele care nu se regăsesc în listele electorale permanente, dar pot dovedi cu actul de identitate că au domiciliul sau reşedinţa în raza teritorială a secţiei de votare respective, vor fi înscrise în lista electorală suplimentară.

Alegătorii vor primi patru buletine de vot: unul pentru primar, unul pentru consiliul local, unul pentru consiliul judeţean şi unul pentru preşedintele consiliului judeţean.

În Bucureşti, fiecare alegător va primi patru buletine de vot: unul pentru primarul de sector, unul pentru consiliul local al sectorului, unul pentru primarul general al municipiului Bucureşti şi unul pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti.

Cetăţenii votează în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT” în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează, mai informează sursa citată.

După aplicarea ştampilei de vot, alegătorul îndoaie buletinele de vot astfel încât pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară. Cele patru buletine de vot astfel îndoite se introduc în urne. Cu toate acestea, îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat, mai notează AEP.

La final, alegătorul restituie preşedintelui ştampila cu menţiunea „VOTAT”, iar acesta din urmă o aplică pe actul de identitate, menţionând şi data scrutinului. În cazul alegătorilor care votează în baza cărţii de identitate, pe versoul acesteia se aplică un timbru autocolant cu menţiunea „VOTAT” şi data scrutinului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *