Prezidențiale 2025. Jurnal de campanie – 14 mai

– Alegătorii lui Crin Antonescu: 96% intenţionează să voteze cu Nicuşor Dan, 4% cu George Simion.

– Alegătorii Elenei Lasconi: 77% cu Nicuşor Dan, 23% cu George Simion.

– Alegătorii lui Victor Ponta: opţiunile sunt împărţite egal – 50% pentru fiecare candidat.

Nicuşor Dan a semnat o hârtie pe care a scris că, dacă va fi preşedinte, TVA nu va creşte în mandatul său

Candidatul independent la Preşedinţie Nicuşor Dan a semnat, marţi seară, într-o dezbatere la Antena 3, o hârtie pe care a scis că, în mandatul său, dacă va fi ales, TVA nu va creşte, informează News.ro.

Antena 3 a organizat, marţi seară, o dezbatere electorală, dar candidatul AUR, George Simion, nu s-a prezentat. Întrebat despre scenariul potrivit căruia TVA va creşte de la 1 iulie la 21 la sută şi de la 1 ianuarie la 25 la sută, Nicuşor Dan a spus că acest lucru nu se va întâmpla dacă va ajunge la Cotroceni.

Rugat să dea în scris acest lucru, Nicuşor Dan a acceptat.

El a scris pe o foaie de hârtie următorul mesaj: “Dacă voi fi preşedinte, TVA nu va creşte în mandatul meu“.

George Simion: „Ca nou președinte al României, voi veni în fiecare zi să fac campanie pentru Karol Nawrocki”

George Simion, candidatul AUR ajuns în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din România, a urcat marți seară pe scena unui miting electoral din orașul Zabrze, Polonia, alături de Karol Nawrocki, candidatul conservator la președinția Poloniei.

Într-un video postat pe Facebook, George Simion se adresează mulțimii inițial în limba poloneză, apoi rostește un discurs în engleză.

„Aceasta este piața libertății și sunt onorat să fiu aici cu voi. Birocrații europeni nealeși încearcă să fure democrația în România. Dar românii s-au ridicat pentru libertate, așa cum voi v-ați ridicat împotriva comunismului”, a spus Simion, menționând apoi nume și simboluri ale luptei anticomuniste din Polonia: „Solidarność, Papa Ioan Paul al II-lea”.

„Acum e momentul să luptăm din nou: pentru libertate, pentru drepturi, pentru familia creștină, pentru țările noastre. Nu vom permite ideologia neo-marxistă și Green Deal-ul – această nouă formă de comunism. Ne vom opune migrației ilegale și schimbării anti-americane a Europei”, a spus George Simion.

În fața susținătorilor lui Nawrocki, George Simion a punctat că și-a oprit campania din România pentru a fi prezent la Zabrze.

„Am oprit campania în România ca să fiu aici, pentru că nu e doar despre România. Dacă voi câștiga duminică, nu e suficient. Avem nevoie de prieteni, de frați. Iar voi sunteți frații noștri. Ca nou președinte al României, voi veni în fiecare zi să fac campanie pentru Karol Nawrocki”, a spus candidatul AUR la alegerile prezidențiale de duminică.

Tot ce trebuie să știi despre funcția de președinte al României. Cât durează mandatul și ce atribuții are

Durata mandatului șefului de stat este de cinci ani, iar numărul maxim de mandate pe care le poate obține este de două. Un lucru mai puțin știut este că mandatul președintelui a fost însă și mai scurt, iar prelungirea acestuia a făcut obiectul unor contre între foști lideri.  Constituția României a fost modificată în 2003, fiind prelungit mandatul președintelui de la 4 la 5 ani.

Astfel, începând cu primul mandat obținut de Traian Băsescu în 2004, românii și-au ales președintele din 5 în 5 ani. Numărul maxim de mandate pe care le pot câștiga este limitat la două. Mandatele pot fi și succesive.

Adică, un președinte poate să câștige două rânduri de alegeri consecutive și să rămână în funcție timp de zece ani la rând, așa cum este cazul lui Traian Băsescu (2004-2014) și cel al lui Klaus Iohannis (2014-2024).

Excepțiile

Primele alegeri prezidențiale au fost câștigate în 1990, într-un singur tur de scrutin, de Ion Iliescu (FSN) pentru o perioadă de 2 ani, împotriva lui Radu Câmpeanu (PNL) și Ion Raţiu (PNŢCD).

În 1992, în urma alegerilor prezidențiale desfășurate în prevederile constituționale, Ion Iliescu a obținut un nou mandat. De data aceasta de 4 ani. Un mandat de 4 ani a obținut și Emil Constantinescu în 1996.

Constantinescu a fost și singurul președinte care a ales să nu mai candideze pentru un alt mandat. Astfel, ultimul mandat de 4 ani, înainte de modificarea Constituției, a fost obținut tot de Ion Iliescu în anul 2000.

4 sau 5 ani în fruntea statului

Prevederea care privește numărul de mandate este înscrisă și în varianta din 1991. Modificarea din 2003 a avut parte de un șir de controverse, fostul președinte Traian Băsescu dând de înțeles că a fost vorba despre dorința fostului premier Adrian Năstase, contracandidatul său din turul II al alegerilor din 2004, care ar fi fost sigur că va câștiga prezidențialele.

Modificarea a venit însă în contextul integrării României în Uniunea Europeană, pentru a adapta cadrul legal la cerințele comunității internaționale, a motivat fostul premier Adrian Năstase.

Atribuțiile

Potrivit Legii fundamentale a statului, președintele reprezintă statul în plan extern. Are atribuții în politica externă și apărare. Este comandantul suprem al armatei și convoacă CSAT.

De asemenea, șeful statului promulgă legile și nominalizează premierul, însă nu poate controla votul din Parlament, care adoptă legile sau își acordă încrederea sau o retrage față de Executivul format.

Președintele mai poate și dizolva Parlamentul, însă numai după consultarea președinților celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, dacă Legislativul nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.

Șeful statului este și cel care poate convoca Referendum, însă după consultarea Parlamentului.

El mai conferă decorații și titluri și acordă grațiere individuală. În exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele țării emite decrete care se publică în Monitorul Oficial al României.