Skip to content
Politică

Primarii țintă în luneta DNA. Ce candidaturi sunt frânate în prag de alegeri? EXCLUSIV

La bilanțul DNA prezentat luna trecută, Laura Codruța Kovesi anunța că instituția pe care o reprezintă a trimis în judecată peste 100 de primari și președinți de consilii județene și, indiferent de culoarea politică sau de zona geografică, numărul dosarelor în care sunt implicați reprezentanți ai autorităților locale crește pe zi ce trece.

Ne aflăm într-o situație fără precedent: anchetele DNA îi împiedică pe primarii marilor orașe să își exercite atribuțiile și astfel foarte multe primării sunt conduse de primari interimari.

Radu Mazăre (primar Constanța), Gheorghe Nichita (primar Iași), Iulian Bădescu (primar Ploiești), Scripcaru (primar Brașov), Cătălin Cherecheș (primar Baia Mare), Tudor Pendiuc (primar Pitești), Romeo Stavarache (primar Bacău), George, Minel Prina (primar Slatina), Constantin Hogea (primar Tulcea), Dorin Florea (primar Târgu Mureș), Sorin Oprescu (primar București), Andrei Chiliman (primar sector 1), Neculai Onțanu (primar sector 2), Cristian Popescu Piedone (primar sector 4) și Marian Vanghelie (primar sector 5),   sunt doar o parte din politicienii care au fost luați în vizor de procurorii anticorupție.

Multitudinea de primari anchetați de DNA îi face pe cei care sunt mai cinici să facă pronosticuri cu privire la câți primari o să mai rămână în funcție până la alegerile de la vară.

Ne aflăm cu câteva luni înainte de alegeri, iar politicienii nu vor să candideze de frică să nu devină o țintă pentru procurori, și astfel partidele politice sunt puse în fața unei adevărate crize de oameni.

Pe lângă această lipsă de candidați pentru alegerile locale, ne confruntăm cu o campania atipică și din punctul de vedere al temelor abordate. Din moment ce toate partidele politice au lideri cu probleme penale, justiția, care altă dată era temă centrală pentru atacurile electorale, trece pe plan secund. Niciun politician nu își mai permite să își spună despre contracandidatul său că este „un hoț și un corupt” pentru că nu poate fi sigur că a doua zi nu va fi „chemat la DNA”, chiar și dacă doar pentru declarații.

Cu toate acestea, cu toate că justiția nu mai reprezintă o temă de campanie, în funcție de cine sunt personalitățile vizate de anchetele DNA, justiția încă poate să influențeze decisiv intenția de vot a electoratului.

Să luăm exemplul Bucureștiului, care se află într-o situație deosebit de gravă: din cei 7 primari USL doar 2 au mai rămas în picioare.

Cercetat pentru nu mai puțin de 23 de infracțiuni de corupție Marian Vanghelie a fost primul dintre primarii din București care a fost suspendat din funcție ca urmare a arestării preventive în dosarul în care este acuzat de luare de mită pentru favorizarea afaceristului Marin Dumitru în atribuirea unor contracte de lucrări publice ale primăriei pe care o conducea.

Următorul sector care pe care DNA-ul l-a lăsat fără primar este sectorul 1, Andrei Chiliman fiind suspendat din funcție ca urmare a faptului că este cercetat în două dosare penale, cel care vizează canalizarea de la Comarnic (dosar în care este cercetat și cumnatul lui Victor Ponta) și dosarul Apa Nova.

Cercetat pentru luare de mită, spălare de bani, abuz în serviciu și constituire de grup infracțional, Sorin Oprescu este și el suspendat din funcția de primar general pe data de 15 septembrie 2015.

La nici două luni distanță, pe 4 noiembrie 2015, cu numai câteva zile înainte ca DNA-ul să îl rețină pe Cristian Popescu Piedone pentru abuz în serviciu și fals intelectual în cazul Colectiv, primarul sectorului 5 „fură starul” și își dă demisia.

În timp ce toate sondajele îl dădeau favorit pentru un nou mandat de primar la sectorul 2, Neculai Onțanu a fost luat prin surprindere de procurorii DNA care l-au reținut și arestat preventiv sub acuzația de luare de mită.

Și așa au mai rămas doi: primarul sectorului 3, Robert Negoiță și primarul sectorului 6, Rareș Mănescu. Dacă în ceea ce îl privește pe Rareș Mănescu cele mai multe acuzații vehiculate prin presă sunt doar legate de faptul că acesta nu a fost niciodată văzut la primărie, în ceea ce îl privește pe Robert Negoiță situația este puțin mai complicată. Anul trecut, Curtea de Conturi a sesizat procurorii DNA cu privire la o fraudă produsă la Administrația Domeniului Public București, firmă a cărei acționar este Consiliul Local al sectorului condus de Robert Negoiță, iar acest lucru nu poate să ne ducă cu gândul decât la faptul că există posibilitatea ca edilul sectorului 3 să fie următorul primar pe care îl vom vedea la DNA.

S.D.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *