AUR, SOS și POT au strâns semnături, în vederea inițierii suspendării, respectiv a demiterii lui Klaus Iohannis. USR a anunțat, de asemenea, că va vota în Parlament pentru suspendarea oficialului de la Palatul Cotroceni, care potrivit estimărilor sociologice, ar avea un grad de încredere de doar 6-9%.
După mai bine de zece ani la Palatul Cotroceni, cariera lui Klaus Iohannis s-ar putea încheia în mod umilitor, prin demitere. Soarta fostului primar din Sibiu va depinde foarte mult de poziția pe care o vor avea partidele care formează Guvernul, deci majoritatea parlamentară, formată din PSD+PNL+UDMR, susținută de minoritățile naționale. Ilie Bolojan, președintele PNL și al Senatului, deja a făcut scut în jurul lui Klaus Iohannis și a declarat că nu va susține organizarea unui referendum privind demiterea oficialului de la Palatul Cotroceni.
Potrivit Constituției României, propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui.
În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută. Votul va fi secret, cu bile.
Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui.
Președintele este demis dacă referendumul este adoptat cu 50%+1 din numărul de voturi valabil exprimate. De asemenea, referendumul îndeplinește cvorumul de prezență, deci consemnează o prezență de minimum 30% dintre alegătorii înscriși pe listele electorale, adică 5,4 milioane de români. 18 milioane de români au drept de vot, în total.
Dacă va fi demis, Klaus Iohannis va pierde o mulțime de privilegii, asigurate prin Legea nr. 406/2001 foștilor șefi de stat. Practic, nu beneficiază de prevederile prezentei legi „persoana căreia i-a încetat calitatea de șef al statului român ca urmare a săvârșirii unei infracțiuni pentru care a fost condamnată definitiv sau ca urmare a demiterii din funcție prin referendum și nici persoana despre care s-a constatat definitiv că a avut calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia”.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News