Skip to content
Economic Știri

Pro Infrastructura: Nu au rămas doar 210 restricții de viteză, sunt peste 1.000 de restricții pe calea ferată și numărul lor crește

Directorul CFR Infrastructura a declarat că au rămas doar 210 restricții de viteză pe rețeaua feroviară din 490 câte erau la începutul anului, dar acest lucru este o ”minciună gogonată”, spun cei de la Asociația Pro Infrastructura.

În realitate, sunt peste 1000 de restricții pe calea ferată și numărul lor crește! Mai mult, s-au introdus o serie de restricții-mamut: pe 82 km între Caransebeș și Timișoara viteza scade de la 100 la 70 km/h, iar pe 25 km lângă Roșiori trenul merge cu 60 km/h în loc de 140!, spune cei de la asociație, scrie hotnews.ro.

Ce spun cei de la Pro Infrastructura

“La Balota, expresul de Budapesta este depășit de bicicletă pentru că „fuge” cu maxim 15 km/h pe aproape 2 km din cauza stării terasamentului, multiple deraieri și alunecări de teren având loc aici în ultimii 10 ani. În total, doar pe linia București-Craiova-Timișoara sunt 213 restricții!

Domnul Axinia spune ca a scos TOATE restricțiile de pe magistrala 500 Ploiești Sud-Suceava. Însă în realitate mai sunt 63 (în mare parte pe liniile secundare din gări). Artificiul tehnic este că, acum aproape 15 ani, a apărut o restricție-mamut permanentă inclusă în livret prin care viteza a fost scăzută de la 120 km/h la 80 pe 185 km între Ploiești Sud și Adjud, adică se circulă mai rău ca acum 80 de ani, în 1939, când trenurile prindeau 110 km/h.

Pe Dej-Cluj Napoca viteza este redusă de la 120 km/h la 50 pe un fir și 70 pe celălalt. Pe Buzău-Făurei de la 100-120 km/h am ajuns la 30 pe un fir. Pe București-Craiova-Filiași de la 140 km/h am scăzut la 80-100 și doar pe alocuri avem 120 km/h.

E simplu: restricțiile dispar din BAR și se mută în tabele de limitări permanente, în Mersul Trenurilor și în Livretele de Mers. Evident, doar scriptic. În teren circulăm tot mai lent pe calea ferată. Marfa deja a ajuns la viteze comerciale de bicicletă.

Ca să nu fim acuzați că vedem doar partea proastă, observăm o mică creștere a numărului reparațiilor curente și reînnoirilor. Unele probleme vechi de ani întregi (de exemplu la Valea Călugărească sau ieșirea din Gara de Nord București) au fost rezolvate, însă ritmul actual nu poate opri degradarea, darămite să îmbunătățească situația generală.

Motivul principal al decăderii CFR este veșnica subfinanțare a rețelei, cu alocări anuale pentru întreținere și reparații extraordinar de mici, de multe ori comparabile cu banii alocați reabilitării unui SINGUR drum județean. Motivul secundar: folosirea miliardelor din fonduri europene DOAR în proiecte-gigant pe anumite coridoare cu rezultate cel puțin discutabile”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *