Introducerea cărții electronice de identitate (CEI), menită să simplifice relația cu statul, generează în practică numeroase dificultăți pentru cetățeni. În loc să reducă birocrația, noul document îi pune pe mulți români pe drumuri între instituții, potrivit Profit.
Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, instituțiile statului continuă să solicite documente suplimentare, inclusiv dovada adresei de domiciliu, deși aceasta este deja stocată electronic pe cipul buletinului. Motivul principal este lipsa echipamentelor necesare pentru citirea datelor.
ANAF nu recunoaște semnătura digitală din buletin
Una dintre cele mai mari probleme apare în relația cu ANAF. Conform datelor transmise de autorități, documentele semnate electronic cu ajutorul cărții de identitate electronice nu sunt acceptate de Fisc.
Ministerul Afacerilor Interne a confirmat că există discuții pentru rezolvarea situației, însă până în prezent nu a fost implementată o soluție clară, ceea ce limitează utilizarea practică a noii tehnologii.
Lipsa infrastructurii, principala problemă
Deși sute de mii de români au deja buletine electronice, multe instituții publice și chiar unele bănci nu dispun de cititoare de cipuri, ceea ce face imposibilă verificarea datelor.
În aceste condiții, cetățenii sunt nevoiți să prezinte documente clasice sau adeverințe suplimentare, ceea ce contrazice scopul digitalizării și duce la pierderi de timp și proceduri redundante.
Digitalizare blocată de birocrație
Noua carte de identitate promite acces rapid la servicii digitale și semnătură electronică integrată, însă eficiența ei depinde de adaptarea instituțiilor, care în multe cazuri întârzie să țină pasul cu schimbările.
Până la rezolvarea acestor probleme, românii care dețin buletine electronice se confruntă cu o situație paradoxală: au un document modern, dar sunt obligați să folosească în continuare metodele clasice pentru a interacționa cu statul.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
