Skip to content
Societate

Problemele bugetului țării nu sunt salariile și pensiile, ci incapacitatea colectării taxelor și paradisul fiscal pentru averile mari

Inquam Photos/Octav Ganea

PNL începe să semene tot mai mult cu fostul PDL și repetă aceleași greșeli din urmă cu un deceniu, pornind un război cu salariile și pensiile românilor, în timp ce țara noastră este incapabilă să colecteze taxe sau să-i taxeze pe cei cu averi foarte mari.

De la aderarea la UE, suntem an de an pe ultimul loc când vine vorba de colectarea taxelor. Veniturile fiscale reprezintă doar 27% din PIB-ul țării. Și mai grav este că din 1995, deși au fost multe așa-zise reforme fiscale, niciuna nu a reușit să crească gradul de colectare a taxelor. Dacă veniturile fiscale ale României erau 27,8% din PIB în 1995, în 2019 România s-a situat la 26,8%. Anul 2020 a fost unul și mai slab, deoarece au scăzut veniturile cetățenilor și ale companiilor, ceea ce înseamnă că au scăzut și încasările statului.

Media europeană pentru veniturile fiscale este peste 40% din PIB, iar țara noastră trebuie să recupereze 13,2% din PIB. Cu alte cuvinte, dacă România și-ar eficientiza activitatea instituțiilor fiscale, am putea recupera 13,2% din PIB, adică peste 30 de miliarde de Euro. Altfel spus, România pierde an de an peste 30 de miliarde de Euro pentru că nu este capabilă să colecteze taxele la nivel european. Media europeană nu este doar o simplă cifră, ci ar trebui să fie un reper, să ne spună unde ar trebui să ne situăm.

Prin urmare, problema pentru bugetul statului nu sunt salariile bugetarilor, sporurile sau pensiile bătrânilor, ci faptul că România nu colectează suficienți bani de la companii și cetățeni. Dacă Guvernul României ar ajunge la media europeană de venituri fiscale la 40% din PIB atunci România nici n-ar mai avea deficit bugetar. În UE sunt state precum Italia, Germania sau Franța care au venituri fiscale de aproape 50% din PIB.

Această situație a transformat țara noastră într-un paradis fiscal neoficial. În primul rând, administrarea fiscală este ineficientă în România, iar ANAF s-a dovedit de multe ori o instituție incapabilă să aplice legea. Corupția, incompetența angajaților, lipsa tehnologiei necesare au făcut din ANAF o paradis fiscal

poartă mereu deschisă pentru infractorii care vor să scape fără plata taxelor. România are de recuperat prejudicii de miliarde de Euro, dar nicio instituție nu se atinge de averile infractorilor. La fel cum ANAF nu e capabil să recupereze nici taxele pe care companiile ar trebui să le plătească statului român.

Trei probleme în administrarea fiscală

În al doilea rând, România are un nivel al taxelor pentru bogați sau averi mai mic decât state din Europa de Vest, ceea ce nu ne permite să colectăm același procent. Avem o problemă și mai gravă dacă ne uităm la faptul că persoanele cu venituri mici din România plătesc taxe mult mai mari decât persoanele cu venituri mici din Germania sau Italia; în schimb, persoanele cu venituri foarte mari din România plătesc taxe mult mai mici decât persoanele cu venituri foarte mari din Germania sau Italia. În privința taxelor aplicate marilor companii, țara noastră este un adevărat paradis fiscal.

În al treilea rând, avem un Cod fiscal construit pentru a fi ineficient și pentru a nu colecta taxe. Avem numeroase categorii de muncitori care sunt scutiți de la plata taxelor. Avem numeroase venituri care nu sunt taxate. Avem numeroși bani care circulă în societate fără a fi taxați sau urmăriți de ANAF.

ANAF ar nevoie de digitalizare, însă această digitalizare trebuie făcută astfel încât să-i permită să urmărească fiecare ban care intră în conturile românilor și fiecare tranzacție pe care o fac companiile, iar atunci când observă ceva suspect sau ilegal să poată bloca direct tranzacția/banii.

Momentan, despre digitalizarea ANAF se vorbește doar la nivelul de calculatoare și televizoare. În realitate, ANAF are nevoie de un program de inteligență artificială care să urmărească și să verifice banii și tranzacțiile făcute atât de cetățeni, cât și de companii sau bănci. Dar această „vânătoare” nu ar trebui îndreptată împotriva românilor cu venituri mici care au datorii la stat de câțiva zeci de lei, ci ANAF trebuie să fie capabil să lupte cu marii evazioniști, cu cei care își ascund averile și cu cei care scot banii din țară fără să plătească taxe. Creșterea nivelului de colectare a taxelor trebuie să se facă prin creșterea taxelor pentru cei cu venituri foarte mari și averi nedeclarate. Nu este posibil să avem copii de 11 luni care își cumpără o casă sau persoane care își construiesc vile cu 3 etaje deși nu au niciun venit declarat și nu contribuie cu nimic la bugetul statului.

1 comentariu la “Problemele bugetului țării nu sunt salariile și pensiile, ci incapacitatea colectării taxelor și paradisul fiscal pentru averile mari

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *