Skip to content
Opinii & Analize

Profilul votanților la alegeri organizate pe timp de pandemie

Este vremea pronosticurilor politice. Cu aproape 50 de zile rămase până la data alegerilor locale din 27 septembrie (în ipoteza că acestea nu vor fi anulate în ultimul moment din cauza evoluției cazurilor de coronavirus), politicienii, analiștii, jurnaliștii, participanții la viața politică sau cetățenii sunt tot mai interesați de confruntarea electorală, de șansele candidaților, de rezultatele sondajelor de opinie.

Mai mult ca niciodată însă, la alegerile care urmează, relevantă este o temă prea puțin dezbătută în spațiul public, dar esențială pentru strategiile partidelor politice, pentru programele pe care ni le vor propune și, inevitabil, pentru rezultatul alegerilor. Este vorba despre profilul alegătorilor care se vor prezenta la vot. Și, mai mult ca niciodată, în vremuri de pandemie, răspunsul la această întrebare este învăluit într-un nor gros de incertitudine.

A devenit element de cunoaștere comună faptul că în România, în mod tradițional, persoanele cu studii medii, persoanele din mediul rural sau vârstnicii sunt mult mai disciplinați și participă în procente mai mari la vot decât persoanele cu studii superioare, persoanele din mediul urban sau decât tinerii ori populația matură, activă, din categoria 35 – 49 de ani. Acest element de cunoaștere comună a fost însă puternic zdruncinat de profilul votanților de la alegerile europarlamentare din 2019 când tinerii, dar mai ales persoanele din categoria 35-44 de ani au venit în proporții mult mai mari la vot decât în trecut, la fel procedând persoanele cu studii superioare sau persoanele din marile centre urbane. Fenomenul înregistrat la alegerile europarlamentare nu s-a mai repetat însă la alegerile prezidențiale.

Față de aceste evoluții atipice care s-ar putea repeta sau nu la următoarele scrutine locale sau parlamentare, anul electoral 2020 se va derula într-un context cu totul excepțional, marcat de angoasele specifice unei pandemii globale care a transformat masiv comportamentele sociale. Prin urmare, a devenit mult mai greu de anticipat care va fi profilul votanților de la alegerile locale programate în 27 septembrie. Și cu atât mai mult, profilul alegătorilor de la alegerile parlamentare care ar putea avea loc la sfârșitul anului.

Dacă ne întoarcem în timp, la alegerile locale din 2016, rata de prezență a fost atunci de 48%, cu un minim istoric în București de doar 33%, fapt care a generat grave probleme de legitimitate aleșilor locali din Capitală care, în condițiile unor alegeri într-un singur tur, au devenit reprezentanți ai cetățenilor cu votul a mai puțin de 20% din totalul persoanelor cu drept de vot din București.

Dacă analizăm datele sondajelor de opinie și luăm în considerare declarațiile participanților la sondajele de opinie, putem anticipa că rata de prezență medie la nivel național pentru alegerile locale ar trebui să rămână relativ constantă, iar în București ar trebui să crească, în comparație cu ceea ce s-a întâmplat la alegerile locale din 2016. De asemenea, dacă analizăm aceleași date de profil furnizate de sondajele de opinie, observăm o posibilă prezență mai mare la vot decât în trecut a femeilor, a persoanelor active, a celor cu studii superioare. Sondajele de opinie sunt însă niște estimări care pot indica tendințe, pot face o poză a momentului, dar nu pot anticipa cu o eroare rezonabilă care va fi evoluția unor factori externi, imprevizibili, așa cum este evoluția numărului de infectări sau decese provocate de coronavirus în proximitatea datei alegerilor. Iar acest factor obiectiv va avea o greutate foarte mare în determinarea profilului alegătorilor prezenți la vot pe data de 27 septembrie.

Unii analiști s-au grăbit să afirme că în condiții de epidemie, vârstnicii ar putea fi descurajați să se prezinte la fel de disciplinat la vot, din cauza fricii de contaminare. Alții au sugerat că tinerii și mai ales persoanele active care formează familii cu copii ar putea avea un comportament hiper-prudent, ceea ce i-ar determina în proporții mai mari să evite aglomerările inerente de la urnele de vot, în special din centrele urbane mari. În realitate, nici unii, nici alții nu își bazează aserțiunile pe date riguroase din simplul motiv că asemenea date nu există.

Singura soluție pentru a se diminua incertitudinea și a mări gradul de legitimitate al viitorilor aleși locali este creșterea încrederii în modul în care vor fi organizate alegerile din punctul de vedere al protejării sanitare a alegătorilor. Autoritățile competente trebuie să implementeze rapid soluții neutre și transparente de maximizare a protecției și diminuare a riscurilor pe întreg lanțul care include deplasarea la secțiile de votare, dimensiunea spațiilor care găzduiesc secții de votare, exercitarea propriu-zisă a votului și părăsirea secției de votare. Posibile soluții de analizat ar putea fi organizarea scrutinului în minim două zile, creșterea numărului de spații în care se votează, precum și a suprafeței lor, respectarea riguroasă a distanțării cu ocazia exercitării votului, creșterea numărului de agenți de ordine care asigură respectiarea regulilor, extinderea utilizării urnei mobile în cazul persoanelor vulnerabile. Toate aceste inovații utile vor crește încrederea în procesul electoral și în procesul democratic de alegere a reprezentanților cetățenilor pentru următorii patru ani. Altfel, organizatorii alegerilor s-ar putea confrunta cu riscuri și consecințe imprevizibile.

Remus Ioan Ștefureac este politolog, coordonator al think-tankului STRATEGIC Thinking Group (www.strategicthinking.ro) și director al companiei de cercetare a opiniei publice INSCOP Research (www.inscop.ro).

" "

2 comentarii la “Profilul votanților la alegeri organizate pe timp de pandemie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *