Skip to content
Economic Politică

Programul de guvernare: așteptările nerealiste și cifrele umflate din pix conduc către dezastru. Care este realitatea

Newsweek

Dacă în fiecare din primele 10 luni ale anului trecut bugetul statului a cheltuit cu 2,1 miliarde lei mai mult decât a produs, situația a fost de două ori mai rea în noiembrie, când execuția bugetară la 11 luni, publicată de ministerul de Finanțe, prezintă un avans al deficitului bugetului consollidat de 5,1 miliarde lei, adică mai mult decât dublu, în comparație cu lunile anterioare.

Deși veniturile bugetului consolidat au ajuns în noiembrie 2018 la 261,5 miliarde lei, adică 27,5% din PIB, cu 14,6% mai mari decât în primele 11 luni din 2017, nefiind departe de ținta de 277 miliarde lei, propusă în programul de guvernare pentru 2018, cheltuielile bugetare au înregistrat o creștere anuală de 20,6%, ajungând la 287,5 miliarde lei.

Ceea ce face ca deficitul bugetar de 2,6% din PIB, propus de Programul de guvernare al PSD, pentru 2018, să fie doar un alt eșec, în lungul șir de estimări eronate și prognoze false pe care le conține documentul, în condițiile în care toți specialiștii sunt de acord că discrepanța dintre veniturile și cheltuielile bugetului de stat va fi mai mare de 3%, la finele anului.

Principalele surse gândite de Programul de guvernare să aducă un surplus de venituri la buget, adică fondurile europene (+ 18,9 mld lei în 2018), Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (+ 10 mld lei în 2018) și investițiile publice (+10 mld lei în 2018) s-au dovedit un eșec usturător al guvernului.

Astfel, fără a socoti și subvențiile în agricultură, România era în octombrie contributor net la bugetul UE, adică valoarea contribuției plătite era mai mare decât cei aproximativ 4,5 miliarde lei absorbiti.

Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții s-a dovedit ai un mare fâs și nu se știe dacă va fi înființat nici în 2019, în condițiile în care cadrul legislativ a fost aprobat prin Ordonanță de Urgență, ceea ce îl transformă într-o inițiativă neconstituțională și incertă.

Iar formarea brută de capital fix, adică investițiile în economie, au adus o contribuție negativă la avansul economic, în primele nouă luni ale lui 2018, adică nici măcar nu s-au ridicat la valoarea consemnată în anul anterior.

Cât privește creșterea salariilor din sectorul bugetar, o altă sursă gândită de autorii Programului de guvernare pentru suplimentarea veniturilor la bugetul de stat, prin taxele aplicate pe consumul intern, acestea s-au dovedit a fi un alt calcul eronat al gânditorilor economici ai PSD.

În realitate, consumul a crescut, la fel și dezechilibrul balanței comerciale, însă taxele și impozitele nu se plătesc singure: pentru fiecare leu pe care guvernul îl dă în plus în venituri salariale pentru bugetari, doar undeva la 30-40 de bani se întorc ca venituri suplimentare. Pe net avem deci un minus de 60%.

Rata de creșterea veniturilor populației conduce într-adevăr la o majorare a veniturilor bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor de stat, dar nu în ritmul de majorare a cheltuielilor.

Programul de guvernare al PSD prevede pentru 2018 un plus de 8,8 miliarde lei la veniturile bugetului de stat, din creșterea veniturilor pentru populație.

Execuția bugetară pe parcursul anului a demonstrat însă că veniturile din impozitele pe salarii s-au păbușit, în ciuda majorării salariului minim, cauza principală fiind schimbarea modalităţii de impozitare, după trecerea contribuţiilor sociale la salariul brut şi scăderea cotei de impozitare la 10% de la 16%.

Avansul sub așteptări al veniturilor încasate la bugetul de stat dovedește că întreg programul de guvernare este construit pe așteptări nerealiste. Pentru a putea crea aparența că se pot asigura în permanență cheltuieli pentru pensii și salarii din venituri, au fost supra-estimate, au fost umflate din pix așteptările de venituri.

Majorarea cu 25% a salariilor din sectorul bugetar a făcut ca 75% din creșterea economică pe primele nouă luni să provină din cheltuiala pentru consumul final al populației.

Dar creșterea economică, după primele trei trimestre, a fost de aproximativ 4%, în comparație cu 6%, cât estimaseră guvernanții, ceea ce a provocat un nou gol de venituri la bugetul de stat, pe final de an, din cauza acelorași așteptări nerealiste.

Mult mai grav este însă că dezechilibrele structurale din economia românească, rezultate din filosofia politicilor publice prezentate în Programul de guvernare al PSD, vor conduce la o și mai mare îndepărtare a realității economice de prognozele frumos creionate și de cifrele umflate ale documentului.

Iar 2019 și anii se anunță un an al incertitudinii și, în condițiile în care sindicatele au anunțat deja conflicte sociale deschise, al haosului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *