Skip to content
Politică

Programul fiscal al USR: populism, protecție pentru multinaționale și angajați cu salariul minim

facebook.com

USR s-a lansat în politică cu mari promisiuni și primele lor programe arată o dezamăgire. Programul lor fiscal demonstrează o tendință a useriștilor de a proteja marile companii din țară și de a le vâna pe cele mici. USR vine cu o viziune cvasi-liberală, îmbrăcată într-un discurs populist, cu o promisiune exagerată și pe alocuri falsă.

Discursul populist

Cea mai mare promisiune a useriștilor o reprezintă creșterea salariilor, dar pentru ei există doar salariul minim pe economie. Toate celelalte categorii de salariați sunt ignorați. Viziunea aceasta este de apreciat, în condițiile în care 60% dintre angajați câștigă 2080 de lei pe lună, însă acest lucru nu încurajează la reducerea acestui procent. Pentru că îmbunătățirea nivelului de trai presupune în primul rând salarii mai mari reprezentate prin depășirea salariului minim pe economie.

Principala măsură a USR este scutirea de impozit la salariul minim pe economie. La 2080 de lei, în acest moment, un salariat plătește un impozit pe venit de 10%, adică doar 89 de lei. Această măsură va mări salariul net cu 89 de lei, adică în loc de 1263 de lei, cât îi rămâne acum în mână unui angajat cu salariul minim pe economie, o să aibă 1347 de lei. Pentru că impozitul de 10% pe venit se aplică la suma rezultată din scăderea CASS, CAS și deducerea, nu pe toată suma de 2080 lei.

Scutiri de taxe și impozite

Ne lovim de un factor foarte important când vorbim de reduceri/scutiri de taxe și impozite – Uniunea Europeană. Degeaba USR promite reduceri de taxe și impozite dacă ele nu vor putea fi susținute de economia Europeană și Uniunea o să refuze proiectul de buget. Momentan, economia Europei arată că nu mai sunt posibile relaxări fiscale și statele trebuie să mențină acest ritm pentru a nu cădea în extremă.

CAS progresiv în funcție de vârstă ajută doar companiile. Un salariat plătește cel mai mult la CAS, care este 25%. La salariul minim pe economie, o persoană plătește 520 de lei. Reducerea progresivă nu va încuraja tinerii din România să muncească și nici companiile să-i angajeze, pentru că problemele în acest sector sunt altele.

Intenția useriștilor este una greu de înțeles și mai mult menită pentru voturi. Reducerea CAS între 21 și 24 de ani devine lipsită de sens pentru că în această perioadă tinerii ar trebui încurajați să studieze și să se specializeze în anumite domenii, iar ulterior să-și găsească locuri de muncă bine plătite. Tinerii care se zbat pe salariul minim pe economie la 21-24 de ani sunt cei de la McDonalds, KFC, firmele call center, curierii și alte câteva joburi pe care le fac tinerii pentru a mai câștiga un ban. Evident că niciunul nu vrea o carieră în aceste domenii și nici nu i-ar ajuta să rămână în țară un CAS de 5% dacă după terminarea facultății nu au locuri de muncă specializate sau dacă nu există locuri de muncă pentru înaltă calificare. Dacă ne referim la tineri de 21 și 24 de ani fără studii superioare, fără calificare, fără vreo școală de meserii atunci aceștia oricum n-au nicio șansă pe piața muncii și problema, în cazul lor, o reprezintă sistemul de învățământ nu CAS-ul.

Useriștii vor să-i convingă pe românii din străinătate să se întoarcă acasă și le oferă 50% reducere la impozite și contribuții în primii 3 ani. Iarăși, întrebarea care se ridică: taxele și impozitele îi împiedică pe românii din străinătate să se întoarcă în țară? Sau faptul că mulți dintre ei nu-și găsesc loc pe piața muncii din România, neavând studii sau vreo calificare. Mulți români din străinătate efectiv nu pot concura cu cerințele actuale de pe piața muncii și nivelul salarial din România nu le poate satisface nevoile și dorințele.

USR arată o viziune îngustă, unde toți românii lucrează sau ar trebui să lucreze pentru salariul minim pe economie, deoarece nu există nicio referire la cei care câștigă peste această limită. În loc să încurajeze companiile să crească nivelul salariilor, ei de fapt încurajează companiile să angajeze pe salariul minim pe economie.

Avocații multinaționalelor

USR vorbește despre evaziunea fiscală, dar nici măcar un cuvânt despre marea evaziune fiscală. În schimb, pleacă la vânătoare de IMM-uri. Financial Times a arătat, în 2018, că multinaționalele plătesc taxe mai mici decât în urmă cu un deceniu. Jurnaliștii de la BBC au scris și ei în trecut despre cum multinaționalele evită să plătească taxele în Marea Britanie și își retrag banii în conturi off-shore.  Franța, Germania, Luxemburg, Marea Britanie, Spanie sunt doar câteva state din Europa care în ultimii ani au amendat multinaționalele după ce au descoperit că nu au achitat taxele și impozitele, iar amenzii au fost uriașe, ridicându-se la sute de milioane de Euro. De altfel, UE are o întreagă campanie prin care încearcă să verifice multinaționalele și să se asigure că acestea nu mai fug cu banii fără să plătească taxele și impozitele.

În tot acest context european, USR consideră că problema economiei noastre este „evaziunea fiscală generalizată la nivelul IMM-urilor, unde aproximativ 50% din angajați sunt plătiți la negru integral sau parțial”. Și au dreptate, dar cu marea evaziunea fiscală ce facem? Închidem ochii la miliarde de euro și începem să speriem IMM-urile.

Măsurile USR pentru încurajarea IMM-urilor să-și declarea veniturile și să plătească taxele și impozitele sunt de apreciat, dar nu eficiente în măsura în care omitem marile companii. Niciun Guvern din România nici măcar nu a încercat să verifice situația financiară a marilor companii și de fiecare dată s-a îndreptat către antreprenorii români sugrumați de taxe și impozite, și către românii angajați la „negru”.

Promisiuni electorale, nu liberale

Programul USR arată doar promisiuni electorale care nu sunt însoțite de un studiu de impact al acestor măsuri, o greșeală pe care o repetă țara noastră cu fiecare guvern.

USR aruncă marea promisiune a 300.000 de locuri de muncă, cu un salariu mediul brut de 5000 lei/lună, taxat la 35%. În 2018, doar 8% dintre angajați au primit salariul mediu brut sau peste acesta. De asemenea, doar 16% dintre angajați câștigă peste 700 de euro. Apoi în 2017, numărul de angajați a crescut cu 108.000, ajungând la 4,9 milioane. Useriștii sunt convinși că măsurile privind salariul minim pe economie vor încuraja companiile să crească numărul de angajați, numai că acestea n-ar avea nimic de câștigat.

Promisiunea că vor fi 300.000 de noi locuri de muncă plătite cu 5000 lei brut/lună sună a promisiune electorală decât a viziune liberală într-o țară care are un salariu minim pe economie de 2080 lei. Dar toate aceste lucruri le vor judeca cetățenii în ziua alegerilor.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *