Skip to content
Politică

Proiect adoptat de Senat. Cine va fi obligat să declare dacă a colaborat cu Securitatea

Inquam Photos / George Calin

Șefii de companii de stat, diplomați, membrii CNA, Concurenței, Curții de Conturi, șefii de vămi și fisc, de sindicate sau patronate, până la guvernatorul BNR – obligați să dea declarație că nu au colaborat cu Securitatea, prevede un proiect legislativ adoptat miercuri de Senat, în calitate de cameră decizională a Parlamentului. Până în prezent, o astfel de declarație pe proprie răspundere era cerută pentru demnități sau funcții alese, de la președinte, membri ai Guvernului, parlamentari, primari, prefecți până la șefii serviciilor de informații. Acum, proiect legislativ, elaborat de senatorul ALDE Daniel Zamfir, propune ca de la această obligație să nu mai fie exclusă nicio demnitate sau funcție publică. Senatorul arată că în prezent încă mai există prevederi legale care permit ascunderea calității de lucrător sau colaborator al fostei Securități, ba chiar absolvirea de răspunderea penal a declarațiilor false în această privință, scrie profit.ro.

În prezent, OUG 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității stabilește că, exceptând persoanle care la data de 22 decembrie 1989 nu împliniseră vârsta de 16 ani, sunt obligate să facă o declarație pe propria răspundere, în sensul că au avut sau nu calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia, următoarele persoane:

a) Președintele României;

b) deputat sau senator în Parlamentul României, membru în Parlamentul European;

c) membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat, secretar general, secretar general adjunct din Guvern și din ministere, director în minister și asimilați ai acestor funcții, Comisar European;

d) secretarii generali și secretarii generali adjuncți ai Camerelor Parlamentului, directorii departamentelor celor două Camere, consilierii prezidențiali și de stat;

e) prefecții, subprefecții, secretarii generali ai consiliilor județene, secretarul general al Consiliului General al Municipiului București;

f) directori în prefectură, conducătorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale, organizate la nivel local;

g) primarii, viceprimarii, consilierii județeni, consilierii în Consiliul General al Municipiului București, consilierii locali;

h) directorul și adjuncții acestuia în cadrul Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Protecție și Pază și Serviciului de Telecomunicații Speciale, precum și șeful și adjunctul acestuia în cadrul structurilor județene ale Serviciului Român de Informații și ale Serviciului de Telecomunicații Speciale;

h^1) candidații pentru Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității.
Proiectul de lege inițiat prevede ca declarația să fie depusă și pentru următoarele demnități sau funcții publice:

i) personalul diplomatic și consular;

j) Avocatul Poporului și adjuncții acestuia;

k) membrii în Consiliul Național al Audiovizualului;

l) judecătorii și magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională, procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, inclusiv cei din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și ai Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, judecătorii, procurorii și prim-grefierii de la instanțele și parchetele civile și militare;

m) personalul cu funcții de conducere, cu excepția celui prevăzut la lit. c), din Ministerul Internelor și Reformei Administrative, precum și ceilalți ofițeri și subofițeri/agenți din Ministerul Internelor și Reformei Administrative;

n) președintele, vicepreședinții și consilierii de conturi din cadrul Curții de Conturi; persoanele cu funcții de conducere, la nivel național și județean, în Garda Financiară și în organele vamale;

o) președintele și președintele de secție la Consiliul Legislativ, membrii Consiliului Legislativ, ai Consiliului Național de Integritate, președintele și vicepreședintele Agenției Naționale de Integritate, persoanele cu funcții de conducere din Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului și din Agenția Națională a Funcționarilor Publici, președinții și membrii Consiliului Concurenței, ai Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, ai Institutului Național de Statistică și ai Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară;

p) membru în consiliile de administrație ale societăților publice de radio și de televiziune, acționar, administrator, director, redactor-șef, redactor în serviciile publice ori private de televiziune, radio sau presa scrisă, analiștii politici și asimilații acestora;

q) guvernatorul Băncii Naționale a României, președinte, vicepreședinte de bancă și membrii consiliului de administrație din sectorul bancar;

r) membru, membru corespondent, membru de onoare sau secretar general al Academiei Române ori, după caz, secretar al academiilor de ramură;

s) rectorul, prorectorul, secretarul științific al senatului universitar, decanul, prodecanul, secretarul științific de facultate și șefii de catedră din instituțiile de învățământ superior de stat și private;

ș) inspector general sau adjunct, inspector de specialitate al inspectoratului școlar județean, director de liceu ori de grup școlar, precum și director în instituțiile de cultură, la nivel național, județean, municipal și local;

t) președinte, vicepreședinte, secretar general și ceilalți membri ai organelor de conducere statutare ale partidelor politice, la nivel național, județean și local, sau ai unei organizații neguvernamentale și asimilații acestor funcții;

ț) personalul militar și civil cu funcții de conducere, cu excepția celui prevăzut la lit. c), din Ministerul Apărării și din statele majore ale categoriilor de forțe ale armatei, conform nomenclatoarelor de funcții, precum și comandanții de unități sau echivalente;

u) ierarhii și șefii cultelor religioase recunoscute de lege, până la nivel de preot inclusiv, precum și asimilații lor de la parohiile din țară și din străinătate, la cererea reprezentanților cultului religios de care aceștia aparțin;

v) președinte, vicepreședinte și secretar general de organizații patronale și sindicale reprezentative la nivel național și asimilații acestor funcții, precum și ceilalți membri ai conducerilor executive respective;

w) director al direcției de poștă și telecomunicații, șefi de serviciu de poștă și de telecomunicații, șefi de centrală telefonică;

x) persoanele cu funcție de conducere din direcțiile sanitare județene, din direcțiile județene de sănătate publică și a municipiului București, din Colegiul Medicilor din România, din casele de asigurări de sănătate, directorii de spitale, precum și medicii psihiatri, anatomo-patologi și legiști;

y) persoanele cu funcții de conducere, inclusiv membru al consiliului de administrație în regii autonome, companii și societăți naționale, societăți comerciale având ca obiect activități de interes public sau strategic, precum și membrii conducerii fundațiilor, asociațiilor și filialelor care activează pe teritoriul României, inclusiv fondatorii acestora;

z) persoanele care dețin titlul de luptător pentru victoria Revoluției din decembrie 1989 – cu excepția celor care la 22 decembrie 1989 nu împliniseră vârsta de 16 ani, conform modificărilor aduse în proiectul legislativ. Verificarea calității de lucrător sau colaborator al Securitiății se va putea face la cererea oricăror instituții sau persoane interesate.

Legislația prevede în prezent că persoana care a semnat declarația pe propria răspundere conform căreia nu a fost colaborator al Securității, dar verificările Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securitățiii dovedesc contrariul, fapta persoanei în cauză constituie infracțiune și este pedepsită de Codul penal. Dacă ulterior emiterii unei decizii sau decizii judecătorești privind colaborarea cu Securitatea apar noi informații care nu au mai fost supuse analizei Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, se va aplica procedura de verificare a declarațiilor menționate, mai prevede proiectul.  Conform legii privind reforma în justiție, din 2005, judecătorii, procurorii, magistrații, în general, mai sunt obligați să dea o astfel de declarație. Pentru a intra în vigoare, proiectul are nevoie de promulgarea președintelui.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *