Skip to content
" "
Politică

Proiect românesc de anvergură europeană, tărăgănat de birocrație. Șeful comisiei a spus totul EXCLUSIV

businessinsider.com
" "

Citiți în cele ce urmează despre un proiect românesc de anvergură europeană cu șanse mari să se transforme în ceva memorabil, dar care până acum a fost tărăgănat de birocrație.

VEDEȚI ȘI: România riscă să RATEZE o ocazie istorică de afirmare în lume. Sunt în joc și bani, și prestigiu EXCLUSIV

" "

După cum puteți citi în linkul de mai sus, redacția PSnews.ro v-a prezentat marțea trecută istoria cu peripeții a Programului Național „Limes” (2015-2019), menit să valorifice vestigiile de pe teritoriul României ale graniței fortificate nord-dunărene a Imperiului Roman.

Vinerea trecută, redacția PSnews.ro a stat de vorbă în detaliu cu dr. Felix Marcu, președintele Comisiei Naționale Limes. Arheologul specializat în perioada romană a ținut să precizeze încă de la început că programul se derulează în grafic, potrivit ordinelor de ministru al Culturii emise în 2014 și în 2016.

„Programul se derulează conform cu ordinele emise în ultima vreme. Ordinele de ministru din 2014 au fost modificate anul trecut, deci finanțare există doar de anul trecut, din tot felul de motive. Iar programul se derulează normal – în sensul că la nivel european, la întâlnirea UNESCO din 5 iulie de la Cracovia, a fost înaintat un studiu tematic comun european pentru toate frontierele limesului din lume – chiar și din Orient și Africa. Acest studiu a fost realizat la cererea celor de la UNESCO și ICOMOS (Consiliul Internațional pentru Monumente și Situri – n.r.). Am contribuit și noi cu toate siturile pe care le avem. Studiul a fost acceptat de UNESCO, împreună cu calendarul programului. Calendarul prevede printre altele intrarea pe listele UNESCO a celorlalte porțiuni de graniță romane din Europa care încă nu fac parte din UNESCO. Până acum sunt doar cele două porțiuni din Anglia, plus cea artificială din Germania. Prin urmare, restul porțiunilor (începând din Olanda) își vor depune documentațiile pe rând, în funcție de criterii științifice în primul rând (dar nu numai). Prima etapă va fi anul viitor, când își depun documentațiile Germania și Austria. După aceea urmează Serbia și Bulgaria în 2021, iar în final, tot în 2021, România, cu partea de provincie romană Dacia. Deci se derulează conform programului. Acum va fi înscris pe lista tentativă națională, documentația e depusă de un an, dar din mai multe motive (pentru că nu e vorba numai de limes), intrarea pe lista tentativa națională a fost puțin amânată. Dar suntem în grafic: totul se derulează conform planului – uneori mai greu, pentru că e o muncă dificilă (sunt foarte multe situri care compun limesul din România și e destul de greu de făcut o documentație la nivelul ăsta). Granița provinciei Dacia este cea mai mare porțiune de graniță din Europa”, a detaliat Marcu.

Confruntat cu informațiile PSnews.ro, potrivit cărora Institutul Național al Patrimoniului (INP) nu și-ar fi asumat clarificarea regimului juridic privind proprietatea siturilor arheologice (deși acest pas ar fi trebuit finalizat încă din septembrie 2016), Felix Marcu a negat, arătând că INP va intra în scenă mai târziu, iar nu în această etapă a proiectului.

„Nu este adevărat, mai ales pentru simplul fapt că Institutul Național al Patrimoniului deocamdată nu face parte din programul ăsta. Este implicat, dar nu în mod direct, ci deocamdată indirect, pentru că în acest moment documentația de anul trecut înseamnă practic cartarea siturilor arheologice și stabilirea zonelor de protecție ale siturilor. Sunt trei muzee din subordinea Ministerului Culturii responsabile cu derularea programului: muzeul din Cluj (de Istorie a Transilvaniei), muzeul din București (Național al României) și Muzeul Carpaților Răsăriteni (din Sfântu Gheorghe). Ele sunt responsabile pentru sectorul de vest și de nord (cel din Cluj), de est-Transilvania (cel din Sfântu Gheorghe) și de sud-estul României (cel din București). Sub responsabilitatea lor sigur că au lucrat și alți cercetători, care sunt implicați în activități legate de granița romană (institute, universități etc.), dar nu și INP. Cu INP avem o colaborare foarte strânsă, iar INP va fi foarte implicat în momentul în care vom ajunge într-adevăr la stabilirea regimului de proprietate; dar deocamdată n-am ajuns la stadiul ăla. Deocamdată, identificăm siturile care n-au fost niciodată cartate. Nu INP stabilește regiul de proprietate și nici Comisia Limes – cu siguranță”, a arătat arheologul.

Întrebat de ce clarificarea regimului juridic al siturilor nu a fost finalizată în septembrie 2016 (așa cum prevedea calendarul), iar Comisia Limes nu a făcut nimic pentru deblocarea situației, Felix Marcu a dat vina pe întârzierea cu doi ani a finanțării din partea Ministerului Culturii.

„Ar fi fost ideal să fie așa, dacă într-adevăr programul începea în 2014, așa cum se descria în primele ordine. Dar nu a început; finanțarea a început abia în a doua parte a anului 2016. Și e imposibil să stabilească cineva – chiar dacă ar intra în sarcina INP-ului – regimul de proprietate la niște situri pe care nu le cunoaștem. Nu se cunosc coordonatele siturilor, nu știm unde se află aceste situri. Sigur că la unele (unde fortificațiile sunt cele mai mari) era cel mai ușor de stabilit. Dar gândiți-vă că sute de monumente care compun granița asta reprezintă turnuri romane, care sunt pe vârfurile dealurilor! Alea niciodată nu au fost cartate. Cu asta ne luptăm de anul trecut. Anul ăsta, facem măsurători de toate felurile (non-invazive, interdisciplinare), să ajungem la faza în care cunoaștem coordonatele siturilor, stabilim zona lor de protecție și atunci va fi relevant regimul proprietății – într-adevăr. Iar regimul proprietății nu-l stabilește INP-ul; el a fost deja stabilit și trebuie să-l aflăm de la oficiile de cadastru. Acum se lucrează la un parteneriat între Ministerul Culturii și MDRAP, prin care să ne pună la dispoziție toate cadastrările existente, iar noi pe parcurs le cerem informațiile astea în funcție de coordonatele pe care le obținem. Deci până acum n-am ajuns la stadiul ăla și nici nu era în calendar – era imposibil să facem asta până acum. Deci nu are nicio vină INP-ul în toată povestea”, a spus doctorul în arheologie.

Solicitat să precizeze cine sau ce consideră că este de vină pentru această întârziere de doi ani (de exemplu: lipsa de voință politică sau birocrația din minister), Felix Marcu a evitat inițial să indice o persoană sau o instituție, dar în final a dat de înțeles că tot răul a fost spre bine, în contextul în care birocrația din UNESCO a defazat proiectul la nivel internațional și astfel românii nu au mai avut presiunea timpului pentru îndeplinirea obiectivelor din proiect.

„Nu știu. Îmi pare rău, dar nu vă pot da un răspuns la asta. Noi am făcut tot ce am putut (și adrese oficiale), pentru că ne interesează direct treaba asta. Știu detalii științifice și tehnice (mi-am și dat doctoratul în problema asta), dar n-aș putea să vă spun din ce cauză nu a fost finanțat decât din 2016 – asta este problema ministerului și nu pot eu să… N-am primit niciun răspuns oficial. La toate adresele pe care le-am făcut privind finanțările, când a fost bugetul votat (în fiecare primăvară), au fost alocați bani și pentru programul ăsta, noi ne-am conformat, banii au fost distribuiți conform cu înțelegerile pe care le-am avut și cu Comisia Limes… În rest, nu pot să vă spun mai multe de ce s-a amânat cu doi ani.

Atâta numai că, din fericire pentru noi, până la urmă asta nu a fost o problemă. Ar fi putut să fie – e adevărat -, pentru că la nivel european în fiecare an sunt mai multe întâlniri ale reprezentanților grupurilor din fiecare țară europeană care lucrează la documentația pentru UNESCO, la care participăm și noi (și eu particip de fiecare dată). Din motive administrative, birocratice, UNESCO a amânat intrarea cam până acum – pe rând, în cazul fiecărei țări, individual – a porțiunilor de graniță și a decis că e necesar acel studiu tematic comun de care vă spuneam și trebuie neapărat stabilit un calendar prin care să se intre cumva la pachet mai multe deodată sau eventual o singură intrare să fie pe listele UNESCO, pentru tot restul granițelor care nu erau deja în UNESCO. Deci, din fericire pentru noi, din cauza specialiștilor de la ICOMOS și UNESCO, s-a amânat povestea asta, pentru că într-adevăr inițial se punea problema să intre în 2018 tot limesul ăsta. Dar s-a amânat din motive administrative la nivel european. N-am suferit până la urmă din cauza asta – exista riscul ăsta, e adevărat, dar până la urmă din fericire am scăpat. Iar calendarul este 2021 și pentru porțiunea dobrogeană a limesului din România, și pentru limesul dacic. Dacă lucrurile continuă în felul ăsta, avem foarte mari șanse să depunem documentația în 2021 – sper că așa va fi, deși este o muncă absolut imensă, a zis președintele Comisiei Naționale Limes.

Altă informație ce ne-a parvenit din piață și pe care am vrut să o testăm cu Felix Marcu a fost aceea potrivit căreia Comisia Limes nu ar fi respectat criteriile UNESCO privind autenticitatea monumentelor, din cauza unei lipse de coordonare internă. În replică, șeful comisiei a negat vehement.

„Asta este o minciună. Dacă doriți, vă pot trimite ceea ce am primit acum un an de la INP, care se ocupă practic de documentațiile pentru intrările în lista tentativelor naționale. Problemele astea, înainte de a fi înaintate la INP, au fost discutate în grupurile de care vă spuneam și fiecare țară europeană practic se bazează pe principiile UNESCO de justificare a autenticității, integrității. Sunt stabilite trei criterii sau patru pe tot limesul ăsta la nivel internațional și fiecare țară respectă criteriile – așa cum le-am respectat și noi – și își adaugă partea individuală la fiecare porțiune de graniță, pentru că nu sunt toate identice – evident. Deci cine v-a spus asta v-a mințit sau nu știa despre ce este vorba. Cu siguranță, se respectă toate criteriile și le avem în vedere pe toate. Am participat la toate întâlnirile cu reprezentanții ICOMOS și UNESCO, și totul este în regulă din punctul ăsta de vedere”, a punctat Marcu.

Alt subiect discutat cu Felix Marcu a fost revolta din 2016 a celor peste 60 de arheologi, nemulțumiți de lipsa unei consultări publice în ceea ce privește noua componență a Comisiei Limes. La rândul lui, Marcu a dat un răspuns oarecum evaziv.

„Nu mare lucru (vă pot spune – n.r.), pentru că nu am făcut eu parte dintre acei nemulțumiți. Cert este că, de fapt, nemulțumirea aia de care vorbiți se referea în primul rând la Comisia Națională de Arheologie, dar în paralel (pentru că ordinele au fost similare sau aproape în același timp) a fost inclusă și Comisia Limes. Ce pot să vă spun este că majoritatea membrilor din comisia reformată în primăvara lui 2016 făceau parte și din comisia inițială, formată în 2014 – dacă vă uitați pe liste. S-au modificat președintele comisiei, de exemplu (care în 2014 fusese profesorul Nicolae Gudea – un mare specialist în granițe romane, dar care din păcate nu este în cea mai bună formă din punctul de vedere al sănătății; a renunțat personal la această funcție, printr-o hârtie oficială către minister), am fost numit eu în funcția asta… Eu oricum eram vicepreședintele comisiei în acel moment și, de fapt, chiar și statutar urma ca vicepreședintele să preia conducerea. Deci nu văd nicio anormalitate din punctul ăsta de vedere. Iar dintre ceilalți membri cred că unul sau doi au fost modificați, dar vă asigur că toți membrii din comisia nouă sunt specialiști în așa ceva și au absolut toată autoritatea din domeniu. Putea să se facă consultare publică; și dacă se făcea… Adică nu știu dacă astea sunt regulile neapărat – dacă, într-adevăr, din punct de vedere legal ar fi trebuit să se facă asta. Dar, după părerea mea, chiar și dacă ministerul făcea asta, nu cred că ar fi fost diferențe mari sau că ar fi fost nemulțumit cineva dintre cei 60 de arheologi. Cred că, și în momentul ăsta, dacă s-ar face consultare publică, nu cred că cineva ar avea ceva de reproșat ca specialist vreunuia din Comisia Limes”, a arătat arheologul.

Solicitat să precizeze dacă vreunii dintre cei 60 de arheologi ar fi fost mânați de dușmănii personale și de dorința de a se răzbuna, Felix Marcu a replicat: „Da – cred că a fost un context nefericit. Nu cred că are vreo relevanță științifică”.

În încheiere, președintele Comisiei Limes a ținut să precizeze că oricum România nu ar fi apucat să-și finalizeze până în 2018 (anul Centenarului Marii Uniri) partea din proiectul internațional legat de limesul roman (întrucât programul a fost planificat pentru perioada 2014-2019), dar chiar și așa 2021 este un an decent pentru finalizarea lucrărilor.

„În primul rând, programul, chiar dacă începea în 2014, a fost întotdeauna gândit pe 5 ani – deci ar fi trebuit să fie finalizat în 2019, nu în 2018. Și niciodată nu a fost vreo legătură între programul ăsta și centenar. Ar fi fost foarte bine să fie și mi-ar fi plăcut și mie să fie, dar era imposibil ca în așa scurt timp să realizăm documentația asta. E vorba de sute de situri care compun limesul și am fi ratat cu siguranță depunerea documentației. În afară de asta, depindem de celelalte țări europene. Deci neapărat limesul din Dobrogea trebuie să-l facem ca pe o intrare transnațională pe listele UNESCO, împreună cu bulgarii. În concluzie, trebuie să ne facem documentația în același ritm cu ei. Și ei sunt într-un stadiu destul de avansat (poate mai avansat decât noi, că au mai puține situri), dar trebuie să ținem cont și de celelalte țări europene din punctul ăsta de vedere. Iar decizia asta a calendarului și a anului 2021 nu ne aparține nouă; a fost discutată în trei comisii la nivel european, împreună cu reprezentanți de la UNESCO, de la ICOMOS… Deci niciodată nu a fost vreo problemă din punctul ăsta de vedere. Ar fi fost frumos să intrăm pe listele UNESCO în 2018, dar chiar și 2021 dacă este, va fi o foarte mare realizare, după părerea mea”, a conchis arheologul.

" "
" "

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *