UPDATE Se dezbate legea pensiilor. Ce amendamente au fost depuse

L628/2023

privind sistemul public de pensii

Privind sistemul public de pensii și alte prestații de asigurări sociale

Pe lângă pensii, legea cuprinde prevederi referitoare și la alte prestații de asigurări sociale, unele dintre ele nici măcar nefiind condiționate de statutul de pensionar.

k) principiului echităţii în sistemul de pensie, care presupune luarea în considerare în calculul stagiului de cotizare a întregului timp lucrat de salariaţi.

senator Cosmin-Marian Poteraș

Calculul stagiului de cotizare trebuie să ia în considerare fiecare oră de lucru desfăşurată în baza unui Contract individual de muncă, indiferent dacă este la norma de bază sau Ia norma/normele prin cumul (pentru toate contractele individuale de muncă).

Sistemul public de pensii se organizează și funcționează având ca principii de bază:

k) principiului echității în sistemul de pensie, care presupune luarea în considerare în calculul stagiului de cotizare a întregului timp lucrat de salariați.

(autori: membrii Comisiei pentru sănătate)

Calculul stagiului de cotizare trebuie să ia în considerare fiecare oră de lucru desfășurată În baza unui Contract individual de muncă, indiferent dacă este la norma de bază sau ia norma/normele prin cumul (pentru toate contractele individuale de muncă).

Se detaliază aplicarea acestui principiu la punctul II, prin intermediul unuia dintre multele exemple de situații de acest gen din sectorul public de sănătate: cazul medicilor care efectuează gărzi.

Adoptat cu unanimitate de voturi

puncte de stabilitate – puncte suplimentare acordate asiguraților  persoanelor care au realizat stagiu de cotizare contributiv pentru o perioadă mai mare de 25 ani;

Pentru claritate textului

în înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

[…]

m) punctaj lunar – numărul de puncte realizat de asigurat într-o lună, calculat prin raportarea câştigului brut lunar sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale, la câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

m) punctaj lunar – numărul de puncte realizat de asigurat într-o lună, calculat prin raportarea câștig brut lunar realizat sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale, la câştigul salarial mediu brut din luna respectivă comunicat de Institutul Național de Statistică.

– În timp ce salariul mediu brut lunar comunicat de INS are o bază în economia reală, cel stabilit prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat este o estimare pentru toate lunile anului ce vor urma, stabilită în lege prin votul politic din Parlament.

Asiguraţii au obligaţia de a  plăti  contribuţii de asigurări sociale şi au dreptul să beneficieze de prestaţii de asigurări sociale, conform Legii nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare,.

Grupurile parlamentare PSD si PNL

Pentru claritate textului intru-cât se înțelege că prestațiile de asigurări sociale se acordă în baza Legii nr. 227/2015

……..

d) persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale căror drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile prezentei legi, cu cele ale persoanelor prevăzute la pct. I;

……..

d) persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale căror drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile prezentei legi, cu cele ale persoanelor prevăzute la lit. a) –c);

Corelare cu textul legii

(1) în sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii, următoarele persoane:

a) persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă;

b) funcționari publici;

c) alte persoane care realizează venituri asimilate salariilor pentru care se datorează contribuţie de asigurări sociale, potrivit Codului fiscal.

d) persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale căror drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile prezentei legi, cu cele ale persoanelor prevăzute la pct. I;

e) persoanele care beneficiază de drepturi băneşti lunare, ce se asigură din bugetul asigurărilor pentru şomaj, în condiţiile legii, denumite în continuare şomeri;

f) persoanele care realizează venituri din activităţi independente şi/sau din drepturi de proprietate intelectuală, pentru care se datorează contribuţie de asigurări sociale, potrivit Codului fiscal.

g) persoanele care desfăşoară activitate în calitate de prestator casnic, potrivit Legii nr.111/2022 privind reglementarea activităţii prestatorului casnic, care datorează contribuţia de asigurări sociale.

a) Nemodificat

b) Nemodificat

c) Nemodificat

d) persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale căror drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile prezentei legi, cu cele ale persoanelor prevăzute la lit.a)-c).

e) Nemodificat

f) Nemodificat

g) Nemodificat

(1¹) După împlinirea vârstei standard de pensionare, persoanele prevăzute la alin.(1) lit.a)-c) și f) pot opta pentru păstrarea calității de asigurat.

Tehnică legislativă

– Persoanele care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă pot opta pentru păstrarea calității de asigurat după împlinirea vârstei standard de pensionare, în caz contrar contribuțiile de asigurări sociale de stat nemaifiind reținute de angajator. Aceasta ar fi o măsură de stimulare a prelungirii vieții profesionale (vezi text PNRR jalon 214).

(2) În situaţia în care se constată erori în cuprinsul declaraţiilor prevăzute la alin. (1), indiferent de cauzele producerii acestora, şi/sau modificări ale datelor pe baza cărora se stabilesc stagiul de cotizare, punctajul lunar, punctajul anual și  numărul total de puncte ale asiguratului, persoanele juridice sau fizice prevăzute la alin. (1) sunt obligate să întocmească şi să depună, conform reglementărilor fiscale, o declaraţie rectificativă a declarației  nominale de asigurare.

(2) În situaţia în care se constată erori în cuprinsul declaraţiilor prevăzute la alin. (1), indiferent de cauzele producerii acestora, şi/sau modificări ale datelor pe baza cărora se stabilesc stagiul de cotizare, punctajul lunar, punctajul anual și  numărul total de puncte ale asiguratului, persoanele juridice sau fizice prevăzute la alin. (1), instituţiile care efectuează plata drepturilor de şomaj, precum și instituţiile care gestionează activitatea prestatorilor casnici sunt obligate să întocmească şi să depună, conform reglementărilor fiscale, o declaraţie rectificativă a declarației  nominale de asigurare.

Grupurile parlamentare PSD si PNL

Au fost incluse și instituţiile care efectuează plata drepturilor de şomaj, precum și instituţiile care gestionează activitatea prestatorilor casnici.

Corelare cu art. 7 alin. (1) din lege

Corelare cu art. 7 alin. (1) din lege

(1) În sistemul public de pensii, evidenţa drepturilor şi obligaţiilor de asigurări sociale se realizează pe baza codului numeric personal al asiguratului, sau, după caz, pe baza codului de identificare atribuit de către CNPP și Inspectoratul General pentru Imigrări .

Codul numeric personal să poate fi luat în considerare

(4) În cazul salariaţilor care depăşesc durata normală a timpului de muncă stabilită conform prevederilor Legii nr. 53/2003 legilor speciale, fie în cadrul aceluiaşi contract individual de muncă, fie prin intermediul mai multor contracte individuale de muncă, se acordă perioade suplimentare, care constituie stagiu de cotizare în condiţii normale, proporţional cu numărul anual de orc ce depăşeşte durata normală a timpului de lucru.

(5) În cazul în care efectuează muncă de noapte, astfel cum aceasta este definită de prevederile legii nr. 53/2003 – Codul Muncii, se acordă perioade suplimentare, care constituie stagiu de cotizare în condiţii normale, proporţional cu numărul anual de orc efectuate în condiţii de muncă de noapte.

Senator Cosmin Poteras

Fiecare medic aflat într-o astfel de situaţie are două contracte individuale de muncă şi efectuează pe lângă norma de bază un număr mediu de ore de muncă (în baza unui CIM separat) echivalent cu încă o jumătate de normă pe lună/an (în numeroase cazuri numărul se apropie de încă o normă de muncă). Dacă acest medic a început activitatea profesională la 25 de ani, la vârsta standard de pensionare, pe sistemul actual, are un stagiu efectiv de cotizare efectivă, calculat oră pe oră, echivalent cu 60 de ani de muncă (la aceştia adăugându-se cei 6 ani corespunzători facultăţii), faţă de un număr maxim de 47 de ani de muncă pe care-i poate avea un salariat cu un singur CIM. Acest salariat ar trebui să beneficieze de reducerea vârstei de pensionare pentru îndeplinirea anticipată a stagiului maxim de cotizare cu 19 ani.

Efectul implementării principiului solicitat: reducerea proporţională a vârstei de pensionare pentru împlinirea anticipată a stagiului maxim posibil de cotizare

(1) Pentru perioadele care reprezintă, conform legii, stagiu de cotizare realizat în condiţii deosebite sau în condiţii speciale se acordă perioade suplimentare, care constituie

stagiu de cotizare în condiții normale, după cum urmează:

a) 4 luni pentru fiecare an lucrat în condiţii deosebite de muncă;

b) 6 luni pentru fiecare an lucrat în condiţii speciale de muncă.

(2) Constituie stagiu de cotizare în condiții normale și perioadele suplimentare la vechimea în muncă acordată în baza legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001 pentru perioadele realizate în grupa I, a II-a de muncă.

(3) Constituie stagiu de cotizare în condiții normale de muncă și perioada suplimentară acordată pentru pentru perioadele de stagiu de cotizare realizate în condiții deosebite și/sau speciale de muncă după data de 1 aprilie 2001.

(1) Nemodificat

(2) Constituie stagiu de cotizare în condiții normale de muncă și perioadele suplimentare la vechimea în muncă acordată în baza legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001 pentru  perioadele realizate în grupa I, a II-a de muncă.

(3) Nemodificat

Tehnică legislativă

(4) În cazul salariaților care depășesc durata normală a timpului de muncă stabilită conform prevederilor Legii nr 53/2003 – Codul Muncii sau a legilor speciale, fie în cadrul aceluiași contract individual de muncă, fie prin intermediul mai multor contracte individuale de muncă, se acordă perioade suplimentare, care constituie stagiu de cotizare în condiții normale, proporțional cu numărul anual de ore ce depășește durata normală a timpului de lucru.

(5) În cazul salariaților care efectuează muncă de noapte, astfel cum aceasta este definită de prevederile legii nr. 53/2003 – Codul Muncii, se acordă perioade suplimentare, care constituie stagiu de cotizare în condiții normale, proporțional cu numărul anual de ore efectuate în condiții de muncă de noapte.

(autori: membrii Comisiei pentru sănătate)

(2) La stabilirea prestațiilor de asigurări sociale se iau în considerare stagiile de cotizare realizate în sistemul public de pensii din România, precum şi perioadele de asigurare realizate sau recunoscute conform legislației altor țări, în condiţiile reglementate prin instrumente juridice internaţionale la care România este parte.

(3) În sistemul public de pensii, obligaţiile şi prestaţiile de asigurări sociale se achită în moneda naţională.

(4) În cazul drepturilor salariale sau veniturilor asigurate, stabilite în moneda altor ţări, pe teritoriul României contribuţiile se plătesc în lei la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României  valabil în data plății acestor drepturi.

(2¹) La deschiderea drepturilor de pensie pentru limită de vârstă se valorifică și perioadele de încadrare în muncă realizate de asigurați în cadrul unei organizații internaționale cu sediul pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, Spațiului Economic European, Elveției sau pe teritoriul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, în măsura în care sunt confirmate perioadele de încadrare în muncă de organizația internațională.

(3) În sistemul public de pensii, obligaţiile şi prestaţiile de asigurări sociale se achită în moneda naţională.

(4) În cazul drepturilor salariale sau veniturilor asigurate, stabilite în moneda altor ţări, pe teritoriul României contribuţiile se plătesc în lei la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României  valabil în data plății acestor drepturi.

Grupurile parlamentare PSD si PNL

Această propunere are în vedere necesitatea respectării Hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene nr. C – 233/12 dată în cauza Gardella versus Istituto nazionale della previdenza sociale (INPS), prin intermediul căreia statele membre au obligația de a lua în considerare, la deschiderea drepturilor de pensie pentru limită de vârstă, perioadele de încadrare în muncă realizate de un resortisant al Uniunii Europene în cadrul unei organizații internaționale cu sediul pe teritoriul unui stat membru.

Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat provin din:

a) contribuţii de asigurări sociale, dobânzi şi penalităţi de întârziere, precum şi din alte venituri, potrivit legii;

b) sume alocate de la bugetul de stat pentru echilibrarea bugetului asigurărilor sociale de stat, care se aprobă prin legile bugetare anuale;

a) Nemodificat

b) Nemodificat

c) venituri de redevențe și concesiuni, conform legii.

– Dat fiind deficitul structural previzibil al BASS în anii și deceniile următoare, veniturile acestuia trebuie completate cu surse alternative de venit, precum cele din redevențe și concesiuni.

a) persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, cele care realizează venituri ca urmare a desfăşurării unor activităţi independente, precum şi cele care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală.

b) persoanele juridice şi fizice care au calitatea de angajatori, precum şi entităţile asimilate angajatorilor.

(2) Sunt contribuabili ai sistemului public de pensii și persoanele fizice care sunt asigurate, conform prezentei legi, pe baza contractului de asigurare socială.

(3) Cotele de contribuţii de asigurări sociale sunt prevăzute în Codul fiscal.

a) persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, cele care realizează venituri ca urmare a desfăşurării unor activităţi independente, precum şi cele care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală.

b) persoanele juridice şi fizice care au calitatea de angajatori, precum şi entităţile asimilate angajatorilor, potrivit Codului fiscal, instituţiile care efectuează plata drepturilor de şomaj pentru şomerii prevăzuţi la art. 6 alin. (1) lit. e), persoanele juridice sau fizice plătitoare de venituri persoanelor prevăzute la art. 6 alin.(1) lit. f), altele decât cele care depun declarație individuală de asigurare.

(1¹) Sunt contribuabili ai sistemului public de pensii persoanele care desfășoară activitate în calitate de prestator și care datorează contribuția de asigurări sociale. 

(2) Sunt contribuabili ai sistemului public de pensii și persoanele fizice care sunt asigurate, conform prezentei legi, pe baza contractului de asigurare socială.

(3) Cotele de contribuţii de asigurări sociale sunt prevăzute în Codul fiscal.

Grupurile parlamentare PSD si PNL

Corelare cu art. 7 alin. (1) din lege

Au fost inclusi ca si contribuabili ai sistemului public de pensii persoanele care desfășoară activitate în calitate de prestator casnic, potrivit Legii nr. 111/2022 și care datorează contribuția de asigurări sociale (acestia nu sunt prevazuți în Codul fiscal).

(2) Locurile de muncă pentru care s-au obținut avize de încadrare în condiţii deosebite și a căror valabilitate a fost prelungită potrivit legislației anterioare datei intrării în vigoare a prezentei legi, sunt considerate  în condiții deosebite de muncă potrivit legii, până la normalizarea de către angajator a condițiilor de muncă, dar nu mai târziu de 01 ianuarie 2035.

(3) Beneficiază de încadrarea în locurile de muncă în condiții deosebite, persoanele care își desfășoară activitatea în serviciile de anatomie patologică și prosecturi ale spitalelor, personalul disciplinelor universitare de anatomie, de histologie, de anatomie patologică și al catedrei de biologie celulară precum și activitatea de anatomie patologică și prosectură din instituțiile de medicină legală.

(4) Beneficiază de încadrarea în locurile de muncă în condiții deosebite de muncă și categoriile de personal prevăzute în anexa la Hotărârea Guvernului nr. 581/2001 privind criteriile de încadrare a personalului navigant din aviația civilă în condiții speciale de muncă în situația în care au  realizat minim 50% din baremul de ore de zbor/salturi respectiv starturi prevăzut de acest act normativ.

(5) Constituie stagiu de cotizare realizat în condiţii deosebite de muncă şi perioadele în care un asigurat care îşi desfăşoară activitatea în condiţii deosebite de muncă se află în concediu pentru incapacitate temporară de muncă şi/sau în concediu de odihnă, dacă cel puţin în ziua premergătoare concediului a lucrat în locuri de muncă încadrate în astfel de condiţii de muncă și pentru care angajatorii datorează contribuția de asigurări sociale.

(3) Beneficiază de încadrarea în locurile de muncă în condiții deosebite, persoanele care își desfășoară activitatea în serviciile de anatomie patologică și prosecturi ale spitalelor, personalul disciplinelor universitare de anatomie, de histologie, de anatomie patologică și al catedrei de biologie celulară precum și activitatea de anatomie patologică și prosectură din instituțiile de medicină legală, personalul profesionist operativ de intervenţie, care acordă asistenţă publică medicală de urgenţă şi prim ajutor calificat în echipă, cu statut civil, din cadrul instituţiilor şi structurilor care compun Sistemul naţional de asistenţă medicală de urgenţă şi prim ajutor calificat, cu excepţia compartimentelor de primire a urgenţelor.

(6) Locurile de muncă prevăzute la alin. (3) – (4) se consideră a fi în condiții deosebite de muncă până la data de 01 ianuarie 2035.

Grupurile parlamentare PSD si PNL

Introdus alin. (6) – limitarea acordării condițiilor deosebite până la 01 ianuarie 2035 si pentru categoriile prevăzute la alin. (3) – (4) respectiv locurile de muncă din serviciile de anatomie patologică și prosecturi ale spitalelor și din aviația civilă care nu realizează nr. de ore de zbor.

(3) Beneficiază de încadrarea in condiții deosebite de muncă persoanele care Își desfășoară activitatea în serviciile de anatomie patologică și prosecturi ale spitalelor, personalul disciplinelor universitare de anatomie, de histologie, de anatomie patologică și al catedrei de biologie celulară precum și activitatea de anatomie patologică și prosectură din instituțiile de medicină legală.

(3) Beneficiază de încadrarea in condiții deosebite de muncă persoanele care își desfășoară activitatea în serviciile de anatomie patologică și prosecturi ale spitalelor, personalul disciplinelor universitare de anatomie, de histologie, de anatomie patologică și al catedrei de biologie celulară, în activitatea de anatomie patologică și prosectură din instituțiile de medicină legală, precum și persoanele care își desfășoară activitatea în leprozerii, boli infecțioase, TBC, SIDA, dializă, recuperare neuromotorie, neuropsihomotorie, neuromusculară și neurologică, psihiatrie, asistență medicală de urgență și transport sanitar, acordată prin serviciile de ambulanță și structurile de primire a urgențelor (UPU – SMURD), UPU, CPU), secții și compartimente de ATI, de terapie intensivă și de terapie acută, unități de supraveghere și tratament avansat ai pacienților cardiaci critici (USTACC), secții și compartimente de îngrijiri paliative, secții și compartimente de oncologie medicală, oncologie pediatrică, radioterapie, hematologie oncologică, neurologie, neurochirurgie, transplant de organe, secții/compartimente pentru arși, laboratoare de radioterapie, centru pentru arși, serviciul/corapartimentul de prevenire a infecțiilor asociate asistentei medicale, Institutul Național de Hematologie Transfuzională „Prof Dr. C.T. Nicolau” București, centrele de transfuzie sanguină regionale/județene și al municipiului București, personalul încadrat în blocul operator, în punctele de transfuzii din spital, în laboratoarele de cardiologie și radiologie intervențională, în laboratoarele de endoscopie intervențională, unități de accidente vasculare cerebrale acute (UAVCA)/unitate de urgențe neurovasculare, genetică medicală, medicii de specialitate chirurgicală, și în situația epidemiilor deosebit de grave.

(autori: membrii Comisiei pentru sănătate)

………………………………………………………………….

g) sectorul construcții nave, pentru personalul care își desfășoară activitatea, în interiorul navei, în următoarele activități specifice: control nedistructiv cu radiații ionizante, izolare cu vată minerală, galvanizare, sablare/zincare, vopsitorie, sudură, montare/demontare schele, lăcătușerie montaj, tubulatură montaj, polizare montaj, mecanică montaj, electrică montaj.

h) activitățile de producție din unitățile de producție a energiei electrice în termocentralele pe bază de cărbune, incluzând și unitățile de extracție a cărbunelui, pentru personalul implicat direct și nemijlocit în utilizarea procedeelor și utilajelor specifice producției energiei electrice și extracției cărbunelui.

………………………………………………………………….

g) sectorul construcții nave, pentru personalul care își desfășoară activitatea în următoarele activități specifice: control nedistructiv cu radiații ionizante, izolare cu vată minerală, galvanizare, sablare/zincare, vopsitorie, sudură, montare/demontare schele, lăcătușerie montaj, tubulatură montaj, polizare montaj, mecanică montaj, electrică montaj.

h) activitățile din unitățile de producție a energiei electrice în termocentralele pe bază de cărbune, incluzând și unitățile de extracție a cărbunelui, pentru personalul implicat direct și nemijlocit în utilizarea procedeelor și utilajelor specifice producției energiei electrice și extracției cărbunelui.

Pentru claritatea textului și simplificarea implementării.

(1) În sensul prezentei legi, locurile de muncă în condiţii speciale sunt cele din:

[…]

k) activităţile de exploatări forestiere, sortare şi transport material lemnos;

k) domeniul silvicultură, care presupun desfășurarea a cel puțin uneia dintre următoarele activități: paza fondului forestier, a fondurilor cinegetice și piscicole, a ariilor naturale protejate; control silvic și cinegetic; exploatări forestiere, sortare și transport material lemnos; construcții forestiere; lucrări specifice de teren în activitatea de fond forestier și împăduriri;

           George Scarlat, senator PNL

          Nicolae Neagu, senator PNL

Art. 28 – (1) În sensul prezentei legi, locurile de muncă în condiţii speciale sunt cele din:

………………………………………………………………….

h) activităţile de producţie din unităţile de producţie a energiei electrice în termocentralele pe bază de cărbune, incluzând şi unităţile de extracţie a cărbunelui, pentru personalul implicat direct şi nemijlocit în utilizarea procedeelor şi utilajelor specifice producţiei energiei electrice şi extracţiei cărbunelui.

Art. 28 – (1) În sensul prezentei legi, locurile de muncă în condiţii speciale sunt cele din:

………………………………………………………………….

h) activităţile din unităţile de producţie a energiei electrice în termocentralele pe bază de cărbune, incluzând şi unităţile de extracţie a cărbunelui, pentru personalul implicat direct şi nemijlocit în utilizarea procedeelor şi utilajelor specifice producţiei energiei electrice şi extracţiei cărbunelui.

Art. 28 se completează cu alin. 4 :

Este asimilată stagiului de cotizare în condiții speciale de muncă perioada anterioara datei 17 august 2021, în care salariații au desfășurat activități din cele prevăzute la alin. (1) lit h.  Pentru aceasta perioada nu se datorează diferența dintre cota de contribuție de asigurări sociale datorată de angajator pentru condiții speciale de muncă și cea declarată de către acesta.

Deputat Mihai Weber (PSD)

Deputat Claudiu Manta (PSD)

Senator Ion Cristinel Rujan (PSD)

Forma propusă exclude personalul esențial care ocupă posturi cheie în producerea energiei electrice pe bază de carbune

(1) în sensul prezentei legi, locurile de muncă în condiţii speciale sunt cele din:

[…]

h) activităţile de producţie din unităţile de producţie a energiei electrice în termocentralele pe bază de cărbune, incluzând şi unităţile de extracţie a cărbunelui, pentru personalul implicat direct şi nemijlocit în utilizarea procedeelor şi utilajelor specifice producţiei energiei electrice şi extracţiei cărbunelui.

i) sectorul construcţii maşini, pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea în următoarele activităţi specifice: turnarea pieselor şi lingourilor de oţel, în turnătoriile de oţel; în tunrătoriile pieselor de fontă, pieselor din aliaje neferoase şi pieselor cu modele uşor fuzibile în turnătoriile de fontă, turnătoriile de aliaje neferoase şi turnătoriile de precizie; forjarea pieselor pe ciocane de peste 2 tone forţă în secţiile de forjă; turnarea cuzineţilor din aliaje neferoase pe suport de oţel în turnătoriile de cuzineţi; activitatea desfăşurată de către ingineri, subingineri şi tehnicieni, în secţiile de producţie respective;

j) activităţile de producţie din unităţile de producţie ale minelor de minereuri, pentru personalul implicat direct şi nemijlocit în utilizarea procedeelor şi utilajelor specifice extracţiei minereurilor.

k) activităţile de exploatări forestiere, sortare şi transport material lemnos;

l) activităţile care vizează siguranţa circulaţiei feroviare.

h) activitățile de producție din unitățile de producție, mentenanta și asimilate a energiei electrice în termocentralele pe baza de cărbune, incluzand și unitățile de extracție a cărbunelui, pentru personalul implicat direct și nemijlocit în utilizarea procedeelor și utilajelor specifice producției energiei electrice și extractiei carbunelui.

i) Nemodificat

j) Nemodificat

Lit. k) se elimină;

l) activitățile care vizează siguranța circulației feroviare și aeriene.

Propunem menținerea formei adoptate prin Legea nr.197/2021, prin care s-a venit în sprijinul salariaților care au desfășurat munca în majoritatea timpului la temperaturi extreme, în spații puțin ventilate sau în medii cu puternice degajări de pulberi, în sensul încadrării în condiții speciale de muncă.

Este necesar ca aceste prevederi să se aplice nu doar personalului implicat direct în producția energiei electrice, ci și personalului încadrat în unitățile de mentenanță și asimilate energiei electrice, care își desfășoară activitatea efectiv în aceleași condiții amintite.

Propunem eliminarea oricărei inechități între persoanele care desfășoară activități în condiții identice și beneficiază de avantaje diferite.

– Nu se justifică prezența acestor activități printre cele considerate în condiții speciale

– Dacă activitățile care vizează siguranța circulației feroviare se consideră a se încadra la condiții speciale, cu siguranță cele care vizează siguranța circulației aeriene trebuie să se încadreze la aceeași categorie.

(1) În sensul prezentei legi, locurile de muncă în condiţii speciale sunt cele din:

[…]

m) activităţile desfăsurate de personalul medical în specializare radiologie intervențională şi specializare non-radiologică, implicați în tehnici intervenționale cu doze de radiaţii, respectiv ortopedie adulti, ortopedie pediatrică, cardiologie, neurologie, neurochirurgie, gastroenterologie, ginecologie, indiferent de durata timpului normal de muncă lucrat în condiţii de risc radiologic, pentru întreaga perioada în care au deţinut un permis valabil de exercitare a activitătilor nucleare, emis de Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare.

Personalul medical care lucrează în aceste domenii este expus la radiații ionizante în mod regulat, ceea ce poate crește riscul de dezvoltare a bolilor radiologice, cum ar fi cancerul. Astfel, acești profesioniști sunt expuși la riscuri specifice legate de sănătate în timpul exercitării muncii lor.

Acest lucru poate crea o inechitate în ceea ce privește riscurile pentru sănătatea lor și necesită măsuri specifice pentru a le proteja.

Propunem încadrarea acestor locuri de muncă în categoria celor în condiții speciale, pentru eliminarea inechităților din sistem.

(1) În sensul prezentei legi, locurile de muncă în condiţii speciale sunt cele din:

[…]

n) activitățile de trefilare la cald sau extrudare, precum și activitatea de decapare cu acizi.

Grup USR

Potrivit prevederilor în vigoare, activitatea de trefilare, inclusiv prin decaparea cu acizi, desfăşurată de către persoanele încadrate în muncă la S.C. ArcelorMittal Roman este încadrată în categoria locurilor de muncă speciale.

Proiectul de lege elimină în totalitate aceste categorii de activități din condițiile speciale, creând o inechitate între persoanele care au prestat activitate de trefilare la ArcelorMittal Roman și cele care au prestat aceeași activitate la alte societăți decât ArcelorMittal Roman.

Propunem să se prevadă în mod concret ce activități trebuie vizate, eliminând confuzia creată de natură tehnică referitoare la activitatea de trefilare prin decaparea cu acizi.

Propunem ca toate persoanele care au desfășurat activități de trefilare la cald sau extrudare, precum și activități de decapare cu acizi să beneficieze de același tratament juridic, respectiv de calificarea activității astfel prestate în locuri de muncă în condiții speciale.

h) activităţile de producţie din unităţile de producţie a energiei electrice în termocentralele pe bază de cărbune, incluzând şi unităţile de extracţie a cărbunelui, pentru personalul implicat direct şi nemijlocit în utilizarea procedeelor şi utilajelor specifice producţiei energiei electrice şi extracţiei cărbunelui.

h) activităţile operatorilor economici producători ai energiei electrice pe bază de cărbune, inclusiv activităţile de construcții, mentenanță și asimiliate, desfăsurate de alte societăţi în cadrul şi pentru operatorii economici producători de energie electrică pe bază de cărbune.

Muntean Lucica Dina

(4) Este asimilată stagiului de cotizare în condiții speciale de muncă perioada anterioară datei de 17 august 2021, în care salariații au desfășurat activități din cele prevăzute la alin. (1) lit h, inclusiv in cazul recalculării pensiilor aflate in plată. Pentru această perioadă nu se datorează diferența dintre cota de contribuție de asigurări sociale datorată de angajator pentru condiții speciala de muncă și cea declarată de către acesta.

Muntean Lucica Dina

(2) Baza lunară de calcul a contribuției de asigurări sociale, în cazul persoanelor juridice și fizice care au calitatea de angajatori, precum și al entităților asimilate angajatorilor, este prevăzută de Codul fiscal.

(1¹) În cazul persoanelor care desfășoară activitate în calitate de prestator casnic, baza de calcul a contribuției de asigurări sociale este prevăzută de Legea nr.111/2022.

(2) Baza lunară de calcul a contribuției de asigurări sociale, în cazul persoanelor juridice și fizice care au calitatea de angajatori, precum și al entităților asimilate angajatorilor, este prevăzută de Codul fiscal.

(1) Baza lunară de calcul a contribuţiei de asigurări sociale pentru asiguraţii prevăzuţi la art. 6 alin. (2) o constituie venitul lunar asigurat înscris în contractul de asigurare socială, care nu poate fi mai mic decât salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată.

(2) Baza lunară de calcul a contribuţiei de asigurări sociale pentru asiguraţii prevăzuţi la art. 6 alin. (3) o constituie venitul lunar asigurat înscris în contractul de asigurare socială, care nu poate fi mai mic decât salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare la data încheierii contractului de asigurare socială.

Art. 33 –

(1) Baza lunară de calcul a contribuţiei de asigurări sociale pentru asiguraţii prevăzuţi la art. 6 alin. (2) și (3) o constituie venitul lunar asigurat înscris în contractul de asigurare socială, care nu poate fi mai mic decât salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare la data încheierii contractului de asigurare socială.

(2) Nemodificat

Grup USR

– Regulile ar trebui să fie identice în cazul celor două situații descrise la art. 6 alin. (2) și alin. (3) din lege. Baza de calcul minimă nu poate fi diferită în cele două situații pentru că nu există argumente pentru care cetățenii care contractează servicii identice să beneficieze de standarde de plată minimă diferită.

(3) În situaţia persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (2) și alin. (3), asigurate pe baza contractului de asigurare socială, stagiul de cotizare se constituie din însumarea perioadelor pentru care s-a datorat şi plătit, conform legii, contribuţia de asigurări sociale.

(3) În situaţia persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (2) și alin. (3), asigurate pe baza contractului de asigurare socială, stagiul de cotizare contributiv se constituie din însumarea perioadelor pentru care s-a datorat şi plătit, conform legii, contribuţia de asigurări sociale.

Corelare cu art. 3 lit. r).

(2) Contractul de asigurare socială prevăzut la art. 6 alin. (2) se reziliază, din inițiativa casei teritoriale de pensii, în cazul neplății contribuției de asigurări sociale pentru o perioadă de 3 luni consecutive.

(3) Rezilierea contractului de asigurare socială potrivit alin.(2) se face începând cu ziua următoare celei pentru care s-a plătit contribuţia de asigurări sociale.

(4) Contractul de asigurare socială prevăzut la art. 6 alin.(3) poate fi reziliat oricând, din iniţiativa asiguratului, şi produce efecte de la data înregistrării la casa teritorială competentă a solicitării rezilierii.

(5) În cazul rezilierii contractului de asigurare socială prevăzut la art. 6 alin.(2) şi alin.(3), contribuţiile de asigurări sociale achitate nu se restituie, iar stagiul de cotizare astfel realizat se determină corespunzător plăţii efectuate.

(2) Contractul de asigurare socială prevăzut la art. 6 alin. (2) se reziliază, din inițiativa casei teritoriale de pensii, în cazul neplății contribuției de asigurări sociale pentru o perioadă de 3 luni consecutive.

(3) Rezilierea contractului de asigurare socială potrivit alin.(2) se face începând cu ziua următoare celei pentru care s-a plătit contribuţia de asigurări sociale.

(4) Contractul de asigurare socială prevăzut la art. 6 alin. (2) și (3) poate fi denunțat unilateral oricând, din iniţiativa asiguratului, şi produce efecte de la data înregistrării la casa teritorială competentă a solicitării denunțării unilaterale.

(5) În cazul rezilierii/denunțării unilaterale a contractului de asigurare socială prevăzut la art. 6 alin.(2) şi alin.(3), contribuţiile de asigurări sociale achitate nu se restituie, iar stagiul de cotizare contributiv astfel realizat se determină corespunzător plăţii efectuate.

Preluat observațiile Consiliului Legislativ

Preluat observațiile Consiliului Legislativ

Preluat observațiile Consiliului Legislativ

Corelare cu art. 3 lit. r). și cu art. 39 alin.(3)

(4) În situaţiile prevăzute la alin. (3), constituie stagiu de cotizare perioada pentru care s-a plătit contribuţia de asigurări sociale până la data decesului.

(4) În situaţiile prevăzute la alin. (3), constituie stagiu de cotizare contributiv perioada pentru care s-a plătit contribuţia de asigurări sociale până la data decesului.

Art. 43 –

Stagiul de cotizare se confirmă la cererea asiguratului sistemului public de pensii, prin adeverinţă emisă de către CNPP, prin casele teritoriale de pensii sau în format electronic.

(1) Stagiul de cotizare se confirmă la cererea asiguratului sistemului public de pensii, prin adeverinţă emisă de către CNPP, prin casele teritoriale de pensii sau în format electronic.

(2) CNPP informează anual, în scris, gratuit și din oficiu, fiecare asigurat cu privire la stagiul de cotizare, punctajul lunar și anual realizat

– Pentru ca fiecare asigurat să cunoască informații de bază privind pensia din sistemul public, corelativ obligației prevăzute de lege administratorilor de pensii private.

(6) în situaţia în care se constată o evoluţie pozitivă a speranţei de viaţă, autorităţile competente vor lua măsuri de modificare a stagiului minim de cotizare, stagiului complet de cotizare şi a vârstei standard de pensionare cu jumătate din perioada de creştere a speranţei de viaţă, prin modificarea cadrului legal. în situaţia în care se constată o evoluţie negativă a speranţei de viaţă, stagiile de cotizare şi vârsta standard de pensionare nu pot fi majorate.

(7) În situaţia în care creşterea stagiului minim de cotizare, stagiului complet de cotizare şi a vârstei standard de pensionare este mai mică de o lună, prevederile alin. (6) nu se aplică.

(8) Odată cu publicarea proiecţiilor Ageing Working Group (AWG), la fiecare 3 ani, Consiliul Fiscal va întocmi un raport prin care va verifica dacă stagiului minim de cotizare, stagiului complet de cotizare şi vârsta standard de pensionare au fost modificate în funcţie de evoluţia speranţei de viaţă. Raportul va fi publicat pe site-ul Consiliului Fiscal. în situaţia în care sunt identificate abateri de la alin. (6), Guvernul este obligat să majoreze stagiului minim de cotizare, stagiului complet de cotizare şi vârsta standard de pensionare conform alin. (6).

-Vârsta standard de pensionare se stabilește prin lege, care este dezbătută în Parlament, considerăm că pentru predictibilitatea legii nu este indicat menționarea rapoartele întocmite de Ageing Working Group (AWG), mai ales că este luată în considerare doar un singur indicator, astfel, este probabil ca rezultatul să fie eronat și să nu prezinte realitatea.

(5) începând cu data finalizării eşalonării prevăzute în anexa 5 la lege, stagiul minim de cotizare, stagiul complet de cotizare şi vârsta standard de pensionare, prevăzute de prezenta lege sunt majorate în funcţie de evoluţia speranţei de viaţă din România, la un interval de maxim 3 ani.

(6) În situaţia în care se constată o evoluţie pozitivă a speranţei de viaţă, Guvernul va lua măsuri de modificare a stagiului minim de cotizare, stagiului complet de cotizare şi a vârstei standard de pensionare cu jumătate din perioada de creştere a speranţei de viaţă.

(7) În situaţia în care creşterea stagiului minim de cotizare, stagiului complet de cotizare şi a vârstei standard de pensionare este mai mică de o lună, prevederile alin. (6) nu se aplică.

(8) Odată cu publicarea proiecţiilor Ageing Working Group (AWG), la fiecare 3 ani, Consiliul Fiscal va întocmi un raport prin care va verifica dacă stagiului minim de cotizare, stagiului complet de cotizare şi vârsta standard de pensionare au fost modificate în funcţie de evoluţia speranţei de viaţă. Raportul va fi publicat pe site-ul Consiliului Fiscal. În situaţia în care sunt identificate abateri de la alin. (6), Guvernul este obligat să majoreze stagiului minim de cotizare, stagiului complet de cotizare şi vârsta standard de pensionare conform alin. (6).

se elimină

se elimină

se elimină

se elimină

Deputat Mihai Weber (PSD)

Deputat Claudiu Manta (PSD)

Senator Ion Cristinel Rujan (PSD)

Forma propusă creează discriminare între persoanele care au desfășurat activitate în aceleași condiții de muncă și pentru care vârsta standard de pensionare a fost redusă cu 13 ani.

……………………….

(1) Persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare contributiv au dreptul la pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstelor standard de pensionare, după cum urmează:

a) conform tabelului nr. 1, in situaţia persoanelor care au realizat stagii de cotizare în condiţii deosebite de muncă;

Tabelul nr. 1

b) conform tabelului nr. 2, în situaţia persoanelor care au realizat stagii de cotizare în gpupa I de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, celor care au realizat stagii de cotizare în locurile de muncă încadrate în condiţii speciale potrivit legislaţiei anterioare intrării în vigoare a prezentei legi, precum şi în situaţia celor care au realizat stagii de cotizare în locurile de muncă încadrate în condiţii speciale prevăzute la art. 28 alin. (1);

Tabelul nr. 2

c) cu câte 6 luni, pentru fiecare an de privare de libertate, de deportare în străinătate, după data de 23 august 1944, şi/sau de prizonierat, în situaţia persoanelor cărora le-au fost stabilite drepturi privind vechimea în muncă, în condiţiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a)-c) şi la alin. (2) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

(1) Persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare contributiv au dreptul la pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstelor standard de pensionare, după cum urmează:

a) Nemodificat

Tabelul nr. 1

b) Nemodificat

Tabelul nr. 2

c) Nemodificat

Grup USR

Propunem păstrarea celor mai favorabile beneficii pentru persoanele care au lucrat în condiții deosebite de muncă.

Pentru claritatea textului

(1) Sunt exceptate de la prevederile art. 48 alin. (1) lit. b) persoanele care au realizat un stagiu de cotizare, în condiţii speciale, de cel puţin:

a) 20 de ani în locurile de muncă prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. a) sau 15 ani în locurile de muncă prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. a) în cazul în care activitatea minieră încetează sau a încetat ca urmare a obligaţiilor pe care şi le asumă sau şi le-a asumat statul român în negocierile cu Comisia Europeană, pentru care vârsteia standard de pensionare se reduce cu 18 ani;

b) 20 de ani în locurile de muncă prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. e) pentru care vârsta standard de pensionare se reduce cu 13 ani;

c) 25 de ani în locurile de muncă prevăzute la art. 28 alin. (1) lit, c) şi d) şi lit. f) – l) pentru care vârsta standard de pensionare se reduce cu 11 ani.

(2) Reducerile vârstelor standard de pensionare prevăzute la alin. (1) nu pot fi cumulate cu nicio altă reducere prevăzută de prezenta lege sau de alte acte normative.

Art. 49 –

(1) Sunt exceptate de la prevederile art. 48 alin. (1) lit. b) persoanele care au realizat un stagiu de cotizare, în condiții speciale, de cel puţin:

a) 20 de ani în locurile de muncă prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. a) sau 15 ani în locurile de muncă prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. a) în cazul în care activitatea minieră încetează sau a încetat ca urmare a obligaţiilor pe care şi le asumă sau şi le-a asumat statul român în negocierile cu Comisia Europeană, pentru care reducerea vârstei standard de pensionare este de 20 ani;

b) 20 de ani în locurile de muncă prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. e) pentru care vârsta standard de pensionare se reduce cu 15 ani;

c) 25 de ani în locurile de muncă prevăzute la art. 28 alin. (1) lit, c) şi d) şi lit. f) – l) pentru care vârsta standard de pensionare se reduce cu 13 ani.

d) 20 de ani în locurile de muncă prevăzute la art.28 alin. (1) lit. m) pentru care reducerea vârstei standard de pensionare este de 15 ani.

(2) Nemodificat

Grup USR

Reducerea beneficiilor pentru acești salariați care au lucrat în condiții speciale nu reprezintă o inechitate pe care legea trebuie să o elimine.

Dimpotrivă, reducerea beneficiilor pentru acești lucrători ar putea crea inechități evidente în sistemul de pensii, mai ales față de persoanele care s-au pensionat în temeiul legislației în vigoare și au beneficiat de aceste avantaje.

Condițiile de muncă diferite implică riscuri și eforturi diferite, și este important să recunoaștem aceste diferențe. Beneficiile pentru condiții speciale de muncă reprezintă o modalitate de a compensa aceste diferențe și de a asigura un tratament echitabil în ceea ce privește pensiile.

Propunem menținerea aceluiași număr de ani pentru reducerea vârstei standard de pensionare în cazul salariaților care au realizat stagiul de cotizare prevăzut în locurile de muncă în condiții speciale vizate.

De asemenea, în vederea eliminării inechităților între persoanele care au lucrat în condiții speciale, propunem reducerea vârstei standard de pensionare cu 15 ani pentru personalul medical care a realizat un stagiu de 20 de ani în activități de specializare radiologie intervențională şi specializare non-radiologică, implicați în tehnici intervenționale cu doze de radiaţii. Această reducere a vârstei standard poate contribui la reducerea expunerii la radiații a personalului medical.

c) 25 de ani în locurile de muncă prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. h) pentru care reducerea vârstei standard de pensionare este de 13 ani, iar pentru perioade mai mici de 25 de ani vârsta standard de pensionare va fi redusă conform art. 48, alin.1, lit. b, indiferent de condiţiile în care a fost încadrată activitatea de angajator/fostul angajator, anterior intrarii in vigoare a prezentei legi.

Deputat Mihai Weber (PSD)

Deputat Claudiu Manta (PSD)

Senator Ion Cristinel Rujan (PSD)

Forma propusă creează discriminare între persoanele care au desfășurat activitate în aceleași condiții de muncă și pentru care vârsta standard de pensionare a fost redusă cu 13 ani, corelat cu DECIZIA nr. 2 din 13 martie 2023 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 56 2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, modificată şi completată prin Legea nr. 197/2021.

…………………….

d) 25 de ani în locurile de muncă prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. f) – l) pentru care reducerea vârstei standard de pensionare este de 11 ani.

…………………….

d) 25 de ani în locurile de muncă prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. h) pentru care reducerea vârstei standard de pensionare este de 13 ani, iar pentru perioade mai mici de 25 de ani vârsta standard de pensionare va fi redusă conform art. 48, alin.1, lit. b, indiferent de condiţiile în care a fost încadrată activitatea de angajator/fostul angajator, anterior intrării în vigoare a prezentei legi, sau 20 ani în locurile de muncă prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. h) în cazul în care activitatea minieră încetează sau a încetat ca urmare a obligaţiilor pe care şi le asumă sau şi le-a asumat statul român în negocierile cu Comisia Europeană, pentru care vârsteia standard de pensionare se reduce cu 15 ani;

Si Lucica Dina Muntean

Art. 50 –

(1) Sunt exceptate de la prevederile art. 48 alin. (1) lit. b) şi persoanele care au realizat un stagiu de cotizare în condiţii speciale de cel puţin 22 ani în zona I de expunere la radiaţii sau de cel puţin 25 de ani în zona a ll-a de expunere la radiaţii, în locurile de muncă prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. b).

(2) în cazul persoanelor prevăzute la alin. (1) vârsta standard de pensionare se reduce cu 20 ani în cazul persoanelor care au realizat stagii de cotizare în condiţii speciale în zona I de expunere la radiaţii, respectiv cu 18 ani în cazul persoanelor care au realizat stagii de cotizare în zona II de expunere la radiaţii.

(3) în situaţia persoanelor care au realizat stagii de cotizare în locurile de muncă încadrate în condiţiile speciale prevăzute la art. 28 alin (1) lit. b) din lege, mai mici de 22 ani în zona I de expunere la radiaţii şi mai mici de 25 de ani în zona a ll-a de expunere la radiaţii, aceste stagii se cumulează considerându-se stagii de cotizare în zona a ll-a de expunere la radiaţii.

(4) Vârsta standard de pensionare redusă în cazul persoanelor prevăzute la alin.(l) nu poate fi mai mică de 45 de ani, atât în cazul celor care au desfăşurat activitate în zona I de expunere la radiaţii, cât şi în cazul celor care au desfăşurat activitate în zona a ll-a de expunere la radiaţii.

Art. 50 –

(1) Fac excepţie de la prevederile art. 48 alin. (1) lit. b) şi persoanele care au realizat un stagiu de cotizare în condiții speciale de cel puţin 15 ani în zona I de expunere la radiaţii sau de cel puţin 17 de ani în zona a II-a de expunere la radiaţii, în locurile de muncă prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. b).

(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) beneficiază de pensie pentru limită de vârstă indiferent de vârstă.

(3) În situația persoanelor care au realizat stagii de cotizare în condițiile speciale prevăzute la art. 28 alin (1) lit. b) din lege, mai mici de 15 ani în zona I de expunere la radiaţii și mai mici de 17 de ani în zona a II-a de expunere la radiaţii, aceste stagii se cumulează considerându-se stagii de cotizare în zona a II-a de expunere la radiaţii.

Alin.(4) se elimină.

Grup USR

Reducerea beneficiilor pentru acești salariați care au lucrat în condiții speciale nu reprezintă o inechitate pe care legea trebuie să o elimine.

Dimpotrivă, reducerea beneficiilor pentru acești lucrători ar putea crea inechități evidente în sistemul de pensii, mai ales față de persoanele care s-au pensionat în temeiul legislației în vigoare și au beneficiat de aceste avantaje.

Creșterea stagiului de cotizare în astfel de condiții speciale poate expune lucrătorii la riscuri suplimentare pentru sănătate, deoarece expunerea la radiații poate avea efecte adverse asupra sănătății, cum ar fi creșterea riscului de cancer. Această măsură ar putea fi văzută ca un dezavantaj pentru lucrători, deoarece i-ar obliga să lucreze în astfel de medii pentru o perioadă mai lungă de timp.

(1) Femeile care au realizat stagiul complet de cotizare contributiv și care au născut și crescut copii până la vârsta de 16 ani beneficiază de reducerea vârstei de pensionare prevăzută în anexa nr. 5, astfel:

Tabelul nr. 3

(2) Reducerea vârstei de pensionare prevăzută la alin. (1) se aplică şi în cazul în care numărul de copii cuprinde şi copii adoptaţi şi crescuţi pe o perioadă de cel puţin 13 ani.

(1) Nemodificat

(2) Nemodificat

(3) Prevederile alin.(1) și (2) se aplică și pentru persoana singură care crește unul sau mai mulți copii până la vârsta de 16 ani într-o familie monoparentală.

(4) Perioadele pentru reducerea vârstei de pensionare conform alin. (1)-(3) nu se pot cumula.

– Pentru echitatea situațiilor în care o familie este întreținută de o singură persoană.

Tabelul nr. 3

Art. 51- (1) Femeile care au realizat stagiul complet de cotizare contributiv şi care au născut şi crescut copii până la vârsta de 16 ani beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare prevăzută în anexa nr. 5, astfel:

Tabelul nr. 3

(2) Reducerea vârstei de pensionare prevăzută la alin. (1) se aplică şi în cazul în care numărul de copii cuprinde şi copii adoptaţi şi crescuţi pe o perioadă de cel puţin 13 ani.

(3) Reducerea vârstei de pensionare prevăzută la alin. (1) se aplică şi în cazul persoanelor care au realizat cumulativ stagii de cotizare atât în sistemul public de pensii cât şi în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia.

a) cu 15 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap grav, dacă au realizat, în condiţii de handicap, un stagiu de cotizare contributiv de cel puţin o treime din stagiul complet de cotizare;

b) cu 10 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap accentuat, dacă au realizat, în condiţii de handicap, un stagiu de cotizare contributiv de cel puţin două treimi din stagiul complet de cotizare;

c) cu 10 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap mediu, dacă au realizat, în condiţii de handicap, stagiul complet de cotizare.

b) cu 10 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap accentuat, dacă au realizat, în condiţii de handicap, un stagiu de cotizare contributiv de cel puţin jumătate din stagiul complet de cotizare;

(1) Persoanele care au realizat un stagiu de cotizare contributiv, în condiţii de handicap, beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 5, în funcţie de gradul de handicap, dovedit cu certificat de încadrare în grad şi tip de handicap cu valabilitate permanentă, în condiţiile Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, după cum urmează:

a) cu 15 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap grav, dacă au realizat, în condiţii de handicap, un stagiu de cotizare contributiv de cel puţin o treime din stagiul complet de cotizare;

b) cu 10 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap accentuat, dacă au realizat, în condiţii de handicap, un stagiu de cotizare contributiv de cel puţin două treimi din stagiul complet de cotizare;

c) cu 10 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap mediu, dacă au realizat, în condiţii de handicap, stagiul complet de cotizare.

(2) La calculul stagiului de cotizare contributiv prevăzut la alin. (1) nu se iau în considerare perioadele de asigurare voluntară în baza unui contract de asigurare.

(1) Persoanele care au realizat un stagiu de cotizare contributiv, în condiţii de handicap, beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 5, în funcţie de gradul de handicap, dovedit cu certificat de încadrare în grad și tip de handicap, în condițiile legii, după cum urmează:

a) persoanele cu handicap grav beneficiază de pensie pentru limită de vârstă și vechime integrală,  indiferent de vârstă, dacă au realizat în aceste condiţii un stagiu de cotizare contributiv de cel puţin o treime din stagiul complet de cotizare. 

b) Nemodificat.

c) Nemodificat.

(2) Nemodificat.

Grup USR

Eliminăm condiția existenței unui certificat de încadrare în grad de handicap cu valabilitate permanentă, deoarece sunt situații în care există certificate cu valabilitate de câțiva ani, dar sunt consecutive, adică persoanele respective au suferit de dizabilitate o perioadă îndelungată.

La litera a), modificarea propusă vine să corecteze diferențele dintre persoanele cu dizabilitate gravă, astfel că introducem posibilitatea ca toate persoanele încadrate în grad de handicap grav să se poată pensiona după ce au cotizat o treime din stagiul complet de cotizare.

(1) Persoanele care au realizat un stagiu de cotizare contributiv, în condiţii de handicap, beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 5, în funcţie de gradul de handicap, dovedit cu certificat de încadrare în grad şi tip de handicap cu valabilitate permanentă, în condiţiile Legii 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, după cura urmează:

a) cu 15 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap grav, dacă au realizat, în condiţii de handicap, un stagiu de cotizare contributiv dc cel puţin o treime din stagiul complet de cotizare;

(1) Persoanele care au realizat un stagiu de cotizare contributiv, în condiţii de handicap, beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 5, în funcţie de gradul de handicap, dovedit cu certificat de încadrare în grad şi tip de handicap cu valabilitate permanentă, în condiţiile Legii 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, după cum urmează:

a) indiferent de vârstă, dacă au realizat, în condiţii de handicap grav, cel puţin o treime din stagiul complet de cotizare;

Se menţine o inechitate gravă faţă de persoanele încadrate în gradul grav de handicap, în afară de cele cu deficienţe de vedere:

Persoanele cu deficienţă vizuală gravă beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, indiferent de vârstă, dacă au realizat în aceste condiţii un stagiu de cotizare contributiv de cel puţin o treime din stagiul complet de cotizare.

Grup USR

Corelare cu amendamentul propus la art. 52.

Pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) nu au împlinit vârsta standard de pensionare prevăzută în anexa nr.5.;

b) au realizat, la data solicitării pensiei de invaliditate, stagiul minim de cotizare de 15 ani;

c) si-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de munca, din cauză:

i. accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, constatate conform legii;

ii. alte boli și accidente care nu au c) legătură cu munca;

iii. participării la lupta pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 în legătură cu evenimentele revoluţionare din decembrie 1989, care erau cuprinşi într-un sistem de asigurări sociale anterior date ivirii invalidităţii.

(1) Pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care nu au împlinit vârsta standard de pensionare prevăzută în anexa nr. 5 şi care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, din cauza:

a) accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, conform legii;

b) neoplaziilor, schizofreniei şi SIDA;

c) bolilor obişnuite şi accidentelor care nu au legătură cu munca.

(2) Beneficiază de pensie de invaliditate, în condiţiile prevăzute la alin. (1), şi persoanele care au satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat.

(3) Au dreptul la pensie de invaliditate, în condiţiile prevăzute la alin. (1) lit. a), şi elevii, ucenicii şi studenţii care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, ca urmare a accidentelor de muncă sau bolilor profesionale survenite în timpul şi din cauza practicii profesionale.

(4) Persoanele care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă şi marii mutilaţi, ca urmare a participării la lupta pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 ori în legătură cu evenimentele revoluţionare din decembrie 1989, care erau cuprinşi într-un sistem de asigurări sociale anterior datei ivirii invalidităţii din această cauză, au dreptul la pensie de invaliditate în aceleaşi condiţii în care se acordă pensia de invaliditate persoanelor care au suferit accidente de muncă.

(5) Persoanele care şi-au pierdut capacitatea de muncă din cauza unor boli obişnuite sau a unor accidente care nu au legătură cu munca beneficiază de pensie de invaliditate, dacă au realizat, în condiţiile legii, stagiu de cotizare.

Senator Cosmin Poteras

Considerăm că Legea nr.263/2011 este corectă, pentru ca textul propus în proiectul legii la art. 62 alin. 1 litera b) este discriminator pentru persoanele care nu au îndeplinit stagiul minim de cotizare.

Trimitere corectă

(2) Cuantumul indemnizaţiei pentru însoţitor reprezintă 50% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, aferent lunii pentru care se face plata.

(3) Indemnizaţia pentru însoţitor se suportă de la bugetul de stat.

(4) în cazul pensionarilor încadraţi în gradul I de invaliditate care beneficiază de pensie de invaliditate în mai multe sisteme de asigurări sociale, indemnizaţia pentru însoţitor se acordă numai de către ultimul sistem de asigurări sociale, public de pensii sau neintegrat sistemului public de pensii, în care au fost asiguraţi.

(4) În cazul pensionarilor încadraţi în gradul I de invaliditate care beneficiază de pensie de invaliditate în mai multe sisteme de asigurări sociale, indemnizaţia pentru însoţitor se acordă numai de către ultimul sistem în care aceştia au fost asiguraţi. În cazul sistemelor de pensii neintegrate îndemnizația acordată se va compensa lunar din bugetul de stat.

a) prezintă invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de muncă;

b) au împlinit vârstele standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 5.

c) au vârsta mai mică cu până la 5 ani faţă de vârsta standard de pensionare şi au realizat stagiul complet de cotizare contributiv, conform prezentei legi.

d) Prin excepție de la prevederile lit. b) asigurații, beneficiari ai unor pensii de invaliditate din mai multe sisteme de pensii (sistemul public și sistemele proprii neintegrate), care în cadrul sistemului public îndeplinesc condițiile pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă prin reducerea vârstei standard de pensionare, la cererea sistemelor de pensii neintegrate au dreptul în continuare la efectuarea expertizei medicale asupra capacității de muncă la cabinetele medicale din cadrul caselor teritoriale de pensii competente din sistemul public, până la împlinirea vârstei standard de pensionare în cadrul sistemelor neintegrate, cu respectarea prevederilor art. 69 alin (1) lit c).

(2) Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte procentual din numărul total de puncte realizat

de susţinător aferent pensiei prevăzute la alin. (1) în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi,

astfel:

a) 50% – pentru un singur urmaş;

b) 75% –  pentru 2 urmaşi;

c) 100% – pentru 3 sau mai mulţi urmaşi.

(3) Copiii şi soţul supravieţuitor care au dreptul la o pensie proprie şi îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după suţinătorul decedat, pot opta pentru cea mai avantajoasă pensie.

Pensia de urmaș pentru soțul supraviețuitor prevăzut la art. 79 alin. (1)  se calculează prin aplicarea procentului de 25% asupra cuantumului pensiei susținătorului decedat, aflat în plată sau cuvenit la data decesului, actualizat la data solicitării, după caz.

Soțul supraviețuitor are dreptul să cumuleze cu pensia proprie un procent de 25% din pensia susținătorului Ajutorul va ușura viața soțului supraviețuitor, va fi un ajutor în viața de zi cu zi.

(1) Pensia de urmaş se stabileşte prin raportare , la pensia pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat sau la pensia de invaliditate de gradul I aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă, după caz.

(2) Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte procentual din numărul total de puncte realizat de susţinător aferent pensiei prevăzute la alin. (1) în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, astfel:

a) 50% – pentru un singur urmaş;

b) 75% ‘ pentru 2 urmaşi;

c) 100% – pentru 3 sau mai mulţi urmaşi.

(3) Copiii şi soţul supravieţuitor care au dreptul la o pensie proprie şi îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după suţinătorul decedat, pot opta pentru cea mai avantajoasă pensie.

(1) Nemodificat

(2) Nemodificat

(3) Nemodificat

(4) Copiii și soţul supravieţuitor pot cumula pensia proprie cu pensia de urmaş după susținătorul decedat, dacă cuantumul pensiei proprii este mai mic decât salariul minim brut pe țară garantat în plată.

Grup USR

Dreptul la o pensie de la sistemul de asigurări sociale este, în esență, o recompensă pentru contribuțiile aduse de individ în timpul carierei sale. Acest drept ar trebui să fie transferabil către urmașii săi, pentru a reflecta investiția în sistem și pentru a asigura o securitate financiară continuă pentru familia decedatului.

Propunem cumularea pensiei proprii cu pensia de urmaș cu condiția ca pensia proprie a copilului sau a soțului supraviețuitor să fie mai mică decât salariul minim brut pe țară garantat în plată.

Acest amendament vizează în primul rând protejarea drepturilor și bunăstării soțului supraviețuitor și a copiilor care depind de pensia lăsată în urma susținătorului decedat.

Această propunere este în aceeași linie cu prevederile art.105 din proiect, care permite cumularea pensiei cu alte venituri, dacă acestea nu sunt mai mari decât salariul minim brut pe țară garantat în plată.

Acest amendament promovează echitatea și justiția socială, asigurând că beneficiarii cu venituri mici sau modeste sunt sprijiniți în mod adecvat și nu sunt lăsați în dificultate financiară în urma decesului susținătorului lor

Art. 83 (3) Începând cu anul următor intrării în vigoare a prezentei legi, valoarea punctului de referinţă se majorează anual, la începutul fiecărui an, în luna aprilie , cu rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat, indicatori definitivi, cunoscuţi în anul curent pentru anul calendaristic anterior, comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică.

Institutul Naţional de Statistică comunică rata inflației în luna martie a anului în curs.

a) pentru conditii normale si conditii deosebite de munca  raportul dintre valoarea punctului de pensie la data intrării în vigoare a prezentei legi și nivelul mediu al stagiilor de cotizare prevăzute de legislația anterioară, respectiv 25,

b) pentru conditii speciale de munca raportul dintre valoarea punctului de pensie la data intrării în vigoare a prezentei legi și nivelul mediu al stagiilor de cotizare prevăzute de legislația anterioară, respectiv 20.

Autori:

Deputat Mihai Weber (PSD)

Deputat Claudiu Manta (PSD)

Senator Ion Cristinel Rujan (PSD)

Deputat Mihai Weber (PSD)

Deputat Claudiu Manta (PSD)

Senator Ion Cristinel Rujan (PSD)

Forma propusă creează discriminare între persoanele care au desfășurat activitate în aceleași condiții de muncă și pentru care stagiile de cotizare erau stabilite diferențiat în funcție de condițiile de muncă.

a) pentru conditii normale si conditii deosebite de muncă raportul dintre valoarea punctului de pensie la data intrării în vigoare a prezentei legi și nivelul mediu al stagiilor de cotizare prevăzute de legislația anterioară, respectiv 25,

b) pentru conditii speciale de munca raportul dintre valoarea punctului de pensie la data intrării în vigoare a prezentei legi și nivelul mediu al stagiilor de cotizare prevăzute de legislația anterioară, respectiv 20.

Autori:

Deputat Mihai Weber (PSD)

Deputat Claudiu Manta (PSD)

Senator Ion Cristinel Rujan (PSD)

Deputat Mihai Weber (PSD)

Deputat Claudiu Manta (PSD)

Senator Ion Cristinel Rujan (PSD)

Forma propusă creează discriminare între persoanele care au desfășurat activitate în aceleași condiții de muncă și pentru care stagiile de cotizare erau stabilite diferențiat în funcție de condițiile de muncă.

(1) Valoarea punctului de referință prevăzută la art. 83 alin. (1) reprezintă raportul dintre valoarea punctului de pensie la data intrării în vigoare a prezentei legi și nivelul mediu al stagiilor de cotizare prevăzute de legislația anterioară, respectiv nivelul 25.

(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi, valoarea punctului de referință este 81 lei.

(3) Începând cu anul următor intrării în vigoare a prezentei legi, valoarea punctului de referință se majorează anual, la începutul fiecărui an, în luna ianuarie, cu rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat, indicatori definitivi, cunoscuţi în anul curent pentru anul calendaristic anterior, comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică.

(4) În situația în care unul dintre indicatorii prevăzuți la alin. (3) are valoare negativă, la stabilirea valorii punctului de referință se utilizează indicatorul cu valoare pozitivă.

(5) În situația în care indicatorii prevăzuți la alin. (3) au valori negative se păstrază ultima valoare a punctului de referință.

(6) în anul 2024, valoarea punctului de pensie prevăzută pentru anul 2023, respectiv de 1785 lei, se majorează cu 13,8 % şi este de 2032 lei

(7) începând cu anul 2025 procentul de majorare rezultat din aplicarea prevederilor alin, (3) – (5) nu poate fi mai mare decât procentul de creştere al veniturilor din contribuţiile de asigurări sociale la buget sau rata medie anuală a inflaţiei din ultimii doi ani, situaţie în care se acordă procentul cel mai avantajos.

(8) în luna iunie a fiecărui an. Consiliul Fiscal va întocmi un raport referitor la respectarea regulilor de majorare a valorii punctului de referinţă conform alin. (3) -(5), precum şi eventualele abateri de la regula de majorare şi impactul financiar determinat de acestea. Raportul va fi publicat pe site-ul Consiliului Fiscal.

(9) în situaţia constatării abaterilor prevăzute la alin. (8) autorităţile competente vor lua măsuri corective, prin modificarea cadrului legal, pentru a compensa impactul financiar, în valoare actualizată netă, generat de majorările ad-hoc ale valorii punctului de referinţă.

(10) începând cu anul 2027 şi periodic, din 3 în 3 ani, Consiliul Fiscal va întocmi un raport privind evoluţia cheltuielilor cu pensiile publice în funcţie de proiecţiile Ageing Working Group (AWG). Raportul va fi publicat pe site-ul Consiliului Fiscal.

(11) în situaţia constatării depăşirii cheltuielilor cu pensiile publice comparativ cu raportul la care face referire alin.(10), luate în considerare la momentul adoptării prezentei legi, autorităţile competente vor lua măsuri de reducere a cheltuielilor cu pensiile, astfel încât acestea să revină la referinţa stabilită, exprimată ca procent în PIB.

Alin. (1) se elimină

(2) Nemodificat

(3) începând cu anul următor intrării în vigoare a prezentei legi, valoarea punctului de referinţă se majorează anual, la începutul fiecărui an, în luna ianuarie, cu rata medie anuală a inflătiei la care se adaugă 50% din creşterea reală  nominală a câştigului salarial mediu brut realizat, indicatori definitivi, cunoscuţi în anul curent pentru anul calendaristic anterior, comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică.

(3)¹ In situația în care prognoza privind inflația în anul ce precede majorarea depășește valoarea anului precedent sau ținta de inflație stabilită de BNR, indexarea punctului de pensie se va realiza cu valolarea prognozată pentru anul respectiv sau cu valoarea dispinibilă la aprobarea indexării. În aplicarea acestui articol se va lua în considerare valoarea cea mai avantajoasă pentru beneficiar.

(4) În situația în care unul dintre indicatorii prevăzuți la alin. (3) are valoare negativă, la stabilirea valorii punctului de referință se utilizează doar indicatorul cu valoare pozitivă.

(5) Nemodificat

(6) Nemodificat

(7) Nemodificat

(8) Nemodificat

(9) În situația constatării abaterilor prevăzute la alin. (8), în termen de 30 de zile de la data raportului Consiliului Fiscal, Guvernul va lua măsuri corective pentru a compensa impactul fiscal, în valoare actualizată netă, generat de majorările ad-hoc ale punctului de pensie.

10) Începând cu anul 2027, cel târziu la finalul lunii septembrie, și periodic, din 3 în 3 ani, Consiliul Fiscal va întocmi un raport privind evoluția cheltuielilor cu pensiile publice în funcție de proiecțiile Ageing Working Group (AWG). Raportul va fi publicat pe site-ul Consiliului Fiscal.

(11) În situația constatării depășirii cheltuielilor cu pensiile publice comparativ cu referința stabilită de experții independenți, luată în considerare la momentul adoptării prezentei legi, în baza raportului prevăzut la alin. (10) Guvernul, în termen de 30 de zile de la data acestui raport, va lua măsuri de reducere a cheltuielilor cu pensiile, astfel încât acestea să revină la referința stabilită, exprimată ca procent în PIB.

– Jalonul 214 din PNRR prevede: ”Noua lege a pensiilor va asigura […] înlocuirea dispozițiilor Legii nr. 127/2019 (inclusiv cele referitoare la perioada de contribuție fixă de 25 ani)”.

Orice referire la o perioada de contribuție fixă de 25 de ani trebuie deci eliminată din textul noii legi. Oricum, definiția de calcul a PR este inutilă cât timp este precizat în valoare absolută la alin. (2).

Câștigul mediu brut este un indicator proxy de performanță a economiei, cu valori foarte ridicate în țările aflate în process de convergență, cum este cazul României. O parte din acest câștig de productivitate trebuie împărțit cu pnesionarii în plată, tocmai pentru a nu crea discrepanțe și mai mari de venituri între angajați și pensionari. Mai mult, salariile, în România, nu se indexează cu inflația, automat, prin lege, așa că această completare a creșterii  valorii punctului de pensie cu o parte din avansul de productivitate nu reprezintă o dublare a formulei.

Pe formularea actuală, în perioadele inflaționiste pensionarii sunt dezavantajați. Deși ei plătesc prețurile mari, inflatate, indexarea pensiei pentru păstrarea puterii de cumpărare are loc după mai bine de un an. În această perioadă, puterea de cumpărare se erodează.

Concret, pensionarii români au suportat o inflație medie de 13,8% în 2022, anul trecut s-a aplicat o indexare la nivelul anului 2020, adică la un nivel mult mai mic de Mai mult, pentru pensionarii cu venituri mici, o parte însemnate se duce către cheltuieli cu mărfuri alimentare, unde creșterea prețurilor a fost de peste 30%, mai ales la produsele de bază, aflate în coșul de consum al acestor persoane.

– Altfel se poate înțelege că indicatorul cu valoarea negativă se utilizează cu valoarea pozitivată.

– Pentru a acorda un termen concret de luare a măsurilor.

– Dată fiind intrarea preconizată în vigoare a legii în luna Septembrie 2024, primul termen de 3 ani se va împlini în septembrie 2027, nu mai târziu în an.

– Pentru a acorda un termen concret de luare a măsurilor.

(1) Numărul total de puncte realizat de asigurat se obţine din însumarea punctajelor anuale ale acestuia şi a numărului de puncte de stabilitate.

(2) Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărţirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate într-un an calendaristic.

(3) Pentru stagiul de cotizare contributiv realizat peste 25 de ani contributivi se acordă un număr de puncte de stabilitate astfel:

a) 0,50 puncte pentru fiecare an realizat peste 25 de ani;

b) 0,75 puncte pentru fiecare an realizat peste 30 de ani;

c) un punct pentru fiecare an realizat peste 35 ani.

(4) Stagiile de cotizare contributive prevăzute la alin.(3) sunt cele realizate în sişb^ul public de pensii.

(5) Numărul de puncte de stabilitate prevăzut la alin. (3) se acordă proporţional şi pentru fracţiunile de an.

(6) Prevederile alin. (3) – (5) nu se aplică pentru perioadele în care se cumulează pensia din sistemul public sau după caz, pensia de serviciu acordată în baza unor legi cu caracter special, cu venituri asigurate conform legii.

(7) Punctajul lunar se calculează prin raportarea câştigului brut lunar realizat sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale, la câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat din anul respectiv.

(8) în situaţia asiguraţilor care, în aceeaşi perioadă de timp, pe lângă veniturile de natura celor prevăzute de Codul fiscal pentru care s-a datorat contribuţia de asigurări sociale, dovedesc şi venituri asigurate în baza unui contract de asigurare socială, la determinarea punctajului lunar se au în vedere veniturile lunare asigurate cumulate.

(9) în cazul persoanelor care au încheiat contractul de asigurare socială prevăzut la art. 6 alin. (3), punctajul lunar se calculează prin raportarea venitului lunar asigurat la câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat din anul în care s-a încheiat contractul de asigurări sociale.

(10) Punctajul lunar calculat în condiţiile alin. (7) se atribuie pentru fiecare lună calendaristică prevăzută în contractul de asigurare socială pentru care s-a achitat contribuţia de asigurări sociale.

(11) La calcularea punctajelor anuale, a punctajului lunar şi a numărului total de puncte realizat se utilizează 5 zecimale.

(12) în situaţia asiguratului care contribuie la un fond de pensii administrat privat, punctajul lunar stabilit în condiţiile prezentei legi se corectează cu raportul dintre cota de contribuţie de asigurări sociale datorată la sistemul public de pensii de către asigurat, prevăzută de Codul fiscal, din care s-a dedus cota de contribuţie aferentă fondului de pensii administrat privat şi cota de contribuţie prevăzută pentru persoanele fizice care obţin venituri din salarii sau asimilate salariilor, potrivit Codului Fiscal, sau pentru care există obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale.

(1) Nemodificat

(2) Nemodificat

(3) Nemodificat

(4) Nemodificat

(5) Nemodificat

(6) Nemodificat

(7) Punctajul lunar se calculează prin raportarea câștigului brut lunar realizat sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, la câștigul salarial mediu brut din luna respectivă comunicat de Institutul Național de Statistică.

(8) Nemodificat

(9) În cazul persoanelor care au încheiat contractul de asigurare prevăzut la art. 6 alin. (3), punctajul lunar se calculează prin raportarea venitului lunar asigurat la câştigul salarial mediu brut din luna respectivă comunicat de Institutul Național de Statistică.

(10) Nemodificat

(11) Nemodificat

(12) Nemodificat

(13) Asiguratul poate opta pentru o cotă suplimentară de contribuție la un fond de pensii administrat privat, punctajul lunar stabilit urmând a fi diminuat suplimentar conform alin. (12). Cota suplimentară nu poate depăși valoarea procentuală a cotei de contribuție la un fond de pensii administrat privat conform Legii nr. 411 / 2004 privind fondurile de pensii administrate privat.

– În timp ce salariul mediu brut lunar comunicat de INS are o bază în economia reală, cel stabilit prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat este o estimare pentru toate lunile anului ce vor urma, stabilită în lege prin votul politic din Parlament.

– În timp ce salariul mediu brut lunar comunicat de INS are o bază în economia reală, cel stabilit prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat este o estimare pentru toate lunile anului ce vor urma, stabilită în lege prin votul politic din Parlament.

– Pentru a oferi opțiuni asiguraților de a-și crește contribuția la un fond de pensii administrat privat, similar dar oricum mult în avantajul asiguraților comparativ cu intervențiile legale prin care au devenit opționale contribuțiile la fondul de pensii administrat privat prin obligativitatea reconfirmării adeziunilor.

…….

(6) Prevederile alin. (3) – (5) nu se aplică pentru perioadele în care se cumulează pensia din sistemul public sau după caz, pensia de serviciu acordată în baza unor legi cu caracter special, cu venituri asigurate conform legii.

Poteras

Se propune eliminarea alin. 6, deoarece nu respectă principiul contributivității, precum și principiul stabilității asigurării la sistemul public de pensii, atâta timp cât pensionarii respectivi și-au continuat activitatea, plătind contribuţii la bugetul de asigurări de Stat, ca orice salariat, stagiul de cotizare astfel realizat fiind contributiv.

(2) Pentru perioadele asimilate prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. a), b) şi e) punctajul lunar este de 0,25 puncte.

(2) Pentru perioadele asimilate prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. a) și b) punctajul lunar este de 0,25 puncte.

(3) Pentru perioadele asimilate prevăzute la art.14 alin(1) lit.e ) punctajul lunar este de 1 punct.

-pentru creșterea punctajului lunar acordat persoanelor pe perioada creşterii copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani, respectiv 7 ani;

Trimitere corectă

a) 0,25 puncte pentru fiecare lună în care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa a II-a de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite, potrivit legii;

b) 0,50 puncte pentru fiecare lună în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa I de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiţii speciale, potrivit legii.

a) cu 25% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa a II-a de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite, potrivit legii;

b) cu 50% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa I de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiţii speciale, potrivit legii;

Deputat Mihai Weber (PSD)

Deputat Claudiu Manta (PSD)

Senator Ion Cristinel Rujan (PSD)

Angajatorul a plătit și platește sume suplimentare pentru condițiile de muncă proporțional cu câștigul brut individual.

a) 0,25 puncte pentru fiecare lună în care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa a II-a de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite, potrivit legii;

b) 0,50 puncte pentru fiecare lună în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa I de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiţii speciale, potrivit legii.

a) cu 25% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa a II-a de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite, potrivit legii;

b) cu 50% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa I de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiţii speciale, potrivit legii;

Ion Iordache si Lucica Dina Muntean

(6) Decizia casei teritoriale de pensii se comunică titularului și  reprezentantului legal, după caz, care a solicitat pensionarea, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau în format electronic, în termen de 10 zile de la data emiterii, ori personal, la sediul instituției emitente.

(6) Decizia casei teritoriale de pensii se comunică titularului sau reprezentantului legal, după caz, care a solicitat pensionarea, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau în format electronic, în termen de 10 zile de la data emiterii, ori personal, la sediul instituției emitente.

Grupurile parlamentare PSD si PNL

Decizia de pensie trebuie comunicată titularului sau reprezentantului legal, după caz. În cazul unui reprezentant legal (tutore) care încasează pensie de urmaș pentru 5 copii minori, decizia de pensie se comunică doar reprezentantului legal, care poate contesta decizia, nu și celor 5 copii minori.

(2) Prestaţiile de asigurări sociale cuvenite beneficiarilor stabiliţi în străinătate, pot fi transferate în alte ţări, în condiţiile reglementate prin instrumente juridice internaţionale la care România este parte, în moneda ţărilor respective sau într-o altă monedă asupra căreia s-a convenit.

(3) Cheltuielile generate de transferul în străinătate al prestaţiilor de asigurări sociale, inclusiv comisioanele de schimb valutar, se suportă de beneficiar, cu excepţia plăţilor care intră sub incidenţa Legii nr.209/2019 privind serviciile de plată şi pentru modificarea unor acte normative, pentru care comisioanele se  suportă, proporţional, de către beneficiar şi de către casele teritoriale de pensii.

(4) Cheltuielile generate de transferul din străinătate al prestaţiilor de asigurări sociale, cuvenite şi neîncasate, se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat.

(5) Pentru a beneficia de drepturile cuvenite din cadrul sistemului public de pensii, beneficiarii drepturilor băneşti acordate de casele teritoriale de pensii stabiliţi pe teritoriul altor state, denumiţi în continuare beneficiari nerezidenţi, au obligaţia de a transmite semestrial, până cel târziu la data de 31 martie, respectiv până la data de 30 septembrie ale fiecărui an, un certificat de viaţă.

(6) În vederea aplicării prevederilor alin. (5), casa teritorială de pensii competentă emite și transmite, la adresa de domiciliu sau de ședere permanentă, după caz, până la data de 31 decembrie, respectiv 30 iunie, un exemplar al certificatului de viață, completat cu detaliile referitoare la beneficiarul nerezident.

(7) Certificatul de viață prevăzut la alin. (5) poate fi transmis de beneficiarul nerezident și din propria inițiativă.

(8) Beneficiarul nerezident are obligaţia de a semna certificatul de viaţă, în faţa unei autorităţi legale de pe teritoriul statului de domiciliu sau de ședere permanentă, după caz, respectiva autoritate certificând acest fapt.

(9) Modelul unic de certificat de viață se aprobă prin ordin al președintelui CNPP.

(2) Prestaţiile de asigurări sociale cuvenite beneficiarilor stabiliţi în străinătate, pot fi transferate în alte ţări, în condiţiile reglementate prin instrumente juridice internaţionale la care România este parte, în moneda ţărilor respective sau într-o altă monedă asupra căreia s-a convenit.

(3) Cheltuielile generate de transferul în străinătate al prestaţiilor de asigurări sociale, inclusiv comisioanele de schimb valutar, se suportă de beneficiar, cu excepţia plăţilor care intră sub incidenţa Legii nr.209/2019 privind serviciile de plată şi pentru modificarea unor acte normative, pentru care comisioanele se  suportă, proporţional, de către beneficiar şi de către casele teritoriale de pensii.

(4) Cheltuielile generate de transferul din străinătate al prestaţiilor de asigurări sociale, cuvenite şi neîncasate, se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat.

(5) Pentru a beneficia de drepturile cuvenite din cadrul sistemului public de pensii, beneficiarii drepturilor băneşti acordate de casele teritoriale de pensii stabiliţi pe teritoriul altor state, denumiţi în continuare beneficiari nerezidenţi, au obligaţia de a transmite semestrial, până cel târziu la data de 31 martie, respectiv până la data de 30 septembrie ale fiecărui an, un certificat de viaţă.

 (6) Se elimină

(7) Certificatul de viață prevăzut la alin. (5) se transmite de beneficiarul nerezident din propria inițiativă.

(8) Beneficiarul nerezident are obligaţia de a semna certificatul de viaţă, în faţa unei autorităţi legale de pe teritoriul statului de domiciliu sau de ședere permanentă, după caz, respectiva autoritate certificând acest fapt.

(9) Modelul unic de certificat de viață se aprobă prin ordin al președintelui CNPP.

Grupurile parlamentare PSD si PNL

Prin această propunere se urmărește eliminarea costurilor importante pe care CTP-urile le efectuează cu transmiterea certificatelor de viață beneficiarilor nerezidenți, certificatele de viață urmând a fi transmise de către respectivii beneficiari, semestrial, din propria inițiativă.

La formularea acestei propuneri, am avut în vedere practica Spaniei care nu se implică în emiterea certificatelor de viață, intrând în sarcina exclusivă a beneficiarilor nerezidenți întocmirea și transmiterea periodică a certificatelor de viață.

(1) Beneficiarii drepturilor băneşti stabilite de casele teritoriale de pensii, care nu au domiciliul în România, pot opta pentru transferul în străinătate al acestor drepturi, în condiţiile legii.

(2) Prestaţiile de asigurări sociale cuvenite beneficiarilor stabiliţi în străinătate, pot fi transferate în alte ţări, în condiţiile reglementate prin instrumente juridice internaţionale la care România este parte, în moneda ţărilor respective sau într-o altă monedă asupra căreia sa convenit.

(3) Cheltuielile generate de transferul în străinătate al prestaţiilor de asigurări sociale, inclusiv comisioanele de schimb valutar, se suportă de beneficiar, cu excepţia plăţilor care intră sub incidenţa Legii nr.209/2019 privind serviciile de plată şi pentru modificarea unor acte normative, pentru care comisioanele se suportă, proporţional, de către beneficiar şi de către casele teritoriale de pensii.

(4) Cheltuielile generate de transferul din străinătate al prestaţiilor de asigurări sociale, cuvenite şi neîncasate, se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat,

(5) Pentru a beneficia de drepturile cuvenite din cadrul sistemului public de pensii, beneficiarii drepturilor băneşti acordate de casele teritoriale de pensii stabiliţi pe teritoriul altor state, denumiţi în continuare beneficiari nerezidenţi, au obligaţia de a transmite semestrial, până cel târziu la data de 31 martie, respectiv până la data de 30 septembrie ale fiecărui an, un certificat de viaţă.

(6) în vederea aplicării prevederilor alin. (5), casa teritorială de pensii competentă emite şi transmite, la adresa de domiciliu sau de şedere permanentă, după caz, până la data de 31 decembrie, respectiv 30 iunie, un exemplar al certificatului de viaţă, completat cu detaliile referitoare la beneficiarul nerezident.

(7) Certificatul de viaţă prevăzut la alin. (5) poate fi transmis de beneficiarul nerezident şi din propria iniţiativă.

(8) Beneficiarul nerezident are obligaţia de a semna certificatul de viaţă, în faţa unei autorităţi legale de pe teritoriul statului de domiciliu sau de şedere permanentă, după caz, respectiva autoritate certificând acest fapt.

(9) Modelul unic de certificat de viaţă se aprobă prin ordin al preşedintelui CNPP.

(1) Nemodificat

(2) Nemodificat

(3) Nemodificat

(4) Nemodificat

(5) Pe baza solicitărilor CNPP, Ministerul Afacerilor Externe va iniția încheierea de acorduri bilaterale de schimb de informații privind date de evidență a populației privitoare la cetățenii români rezidenți în țări considerate de interes pentru aplicarea prezentei legi.

Alin. (6)-(9) se elimină.

Grup USR

– Pretenția ca fiecare beneficiar nerezident să semneze, la fiecare 6 luni, un certificat de viață la consulatele României este absurdă și ar duce la supraaglomerarea acestora. Îi revine statului român sarcina de a se asigura de fluxul informațional referitor la proprii cetățeni nerezidenți pe bază de acorduri interguvernamentale.

Art. 100

(2) Modificările intervenite în starea civilă a persoanei, de natură să conducă la încetarea plăţii pensiei, în conformitate cu prevederile alin. (1) lit. a), se comunică de Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcţia Generală pentru Evidenţa Persoanelor.

2.                  Art. 100

(2) Modificările intervenite în starea civilă a persoanei, de natură să conducă la încetarea plăţii pensiei, în conformitate cu prevederile alin. (1) lit. a), se comunică sistemului public de pensii și sistemelor proprii de pensii neintegrate, de Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcţia Generală pentru Evidenţa Persoanelor.

în proiectul de lege este prevăzut accesul sistemului public la Evidența Persoanelor privind starea civilă a membrilor.

-acest aspect are o importanță fundamentală în activitatea sistemului de pensii neintegrat sistemului public privind suspendarea sau încetarea plăților în cazul deceselor nedeclarate sau a căsătoriilor privind pensia de urmaș.

– sistemul de pensii neintegrat sistemului public nu primește nici o informație în acest sens, iar acest lucru poate duce la plata unor drepturi necuvenite, recuperarea sumelor devenind imposibilă.

Prevederile prezentei legi, referitoare la stabilire, plată, suspendare, încetare, reluare, revizuire precum şi contestarea deciziilor şi recuperarea sumelor încasate necuvenit se aplică şi indemnizaţiilor/pensiilor de serviciu acordate prin legi speciale, pentru care stabilirea şi plata se află, potrivit legii, în competenţa materială a caselor teritoriale de pensii, cu excepţia situaţiilor în care legea specială de reglementare dispune altfel.

(1) Prevederile prezentei legi, referitoare la stabilire, plată, suspendare, încetare, reluare, revizuire precum şi contestarea deciziilor şi recuperarea sumelor încasate necuvenit se aplică şi indemnizaţiilor/pensiilor de serviciu acordate prin legi speciale, pentru care stabilirea şi plata se află, potrivit legii, în competenţa materială a caselor teritoriale de pensii, cu excepţia situaţiilor în care legea specială de reglementare dispune altfel.

(2) Prin derogare de la dispozițiile următoarelor legi, pensiile de serviciu, inclusiv pensia de invaliditate şi pensia de urmaş prevăzute în aceste acte  normative, cu excepția situației în care acestea cuprind doar parte necontributivă, nu se actualizează cu rata medie anuală a inflaţiei pentru partea necontributivă a acestora:

a) art.213 alin.(2) din Legea nr.303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 16 noiembrie 2022, cu modificările și completările ulterioare

b) art.68⁵ alin.(10) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare

c) art.51 alin.(10) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 238 din 3 aprilie 2014, cu modificările şi completările ulterioare,

d) art.6 alin.(5) din Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 22 iulie 2015, cu modificările ulterioare,

e) art.42⁵ din Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 481 din 18 iulie 2007, cu modificările şi completările ulterioare,

f) art.73¹ alin.(5) din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 25 mai 2009, cu modificările şi completările ulterioare,

g) art.59 alin.(1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările şi completările ulterioare.

– Pensiile speciale dacă tot nu au fost desființate și nici nu sunt aliniate la sistemul contributiv ar trebui cel puțin să nu mai fie actualizate anual cu rata medie a inflației pe partea contributivă.

…..

Corelare cu art. 6 alin. (1) lit. g)

a) tratament balnear, altul decât cel care, potrivit legii, se suportă de la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, pentru asiguraţi şi pensionari;

b) ajutor de deces, în cazul decesului asiguratului, pensionarului sau a unui membru al familiei

unuia dintre aceştia.

c) soţul supravieţuitor, pensionar pentru limită de vârstă, poate beneficia, pe lângă pensia proprie, de un ajutor lunar, dacă la data solicitării acestuia îndeplineşte următoarele condiţii:

i) a realizat stagiul complet de cotizare, prevăzut în anexa nr. 5;

ii) a împlinit vârsta standard de pensionare, prevăzută în anexa nr. 5;

iii) nu s-a recăsătorit;

             iv) durata căsătoriei a fost de cel puţin 10 ani.

Art. 108¹

(1) Ajutorul lunar prevăzut la alin. (1) se calculează prin aplicarea procentului de 25% asupra cuantumului pensiei susținătorului decedat, aflat în plată sau cuvenit la data decesului, actualizat la data solicitării, după caz.

(2) În situația persoanelor care beneficiază, prin cumul, de una sau mai multe dintre categoriile de pensie prevăzute în sistemul public de pensii, de pensie din sisteme neintegrate sistemului public de pensii ori de pensie din alte state, precum şi de drepturi stabilite şi plătite de casele teritoriale de pensii în baza unor legi speciale, la acordarea ajutorului lunar se are în vedere nivelul cumulat al tuturor acestor venituri.

(3) Suma drepturilor prevăzute la alin. (1)-(3) nu poate fi mai mare de 80% din salariul minim brut pe ţară garantat în plată.

(4) Persoanele care beneficiază de drepturile prevăzute de Legea nr. 578/2004 privind acordarea unui ajutor lunar pentru soţul supravieţuitor, cu modificările ulterioare, şi care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1) – (4) pot opta pentru cel mai avantajos ajutor lunar pentru soţul supravieţuitor.

(5) Ajutorul pentru soţul supravieţuitor prevăzut la alin. (1) se acordă la cerere, depusă la casa teritorială de pensii competentă, în a cărei rază domiciliază solicitantul.

Ajutorul lunar pentru soțul supraviețuitor se cumulează cu pensia proprie a beneficiarului, prin aplicarea unui procent de 25% asupra pensiei susținătorului avut în plată sau la care avea dreptul la data decesului. Ajutorul va ușura viața soțului supraviețuitor, va fi un ajutor în viața de zi cu zi.

Asigurații menționați la art. 6 alin (1) lit. f) –g) nu au raporturi de muncă.

Nu este necesar să mai menționăm lit. a) – g) întrucât nu mai sunt nominalizați alte tipuri de asigurați după art. 6 alin. (1) lit. g).

(1) Conducerea CNPP este asigurată de un preşedinte şi consiliul de administraţie.

(2) Preşedintele CNPP este numit prin decizie a prim-ministrului, la propunerea ministrului muncii şi solidarităţii sociale, pentru un mandat de 5 ani, care poate fi reînnoit. Preşedintele CNPP este şi preşedintele consiliului de administraţie.

(3) Preşedintele exercită o funcţie asimilată funcţiilor de demnitate publică.

(4) Preşedintele are rang de secretar de stat şi este salarizat la nivelul prevăzut de lege pentru această funcţie.

(5) Consiliul de administraţie este compus din 19 membri, respectiv preşedintele CNPP şi alte 18 persoane, care sunt reprezentanţi ai Guvernului, patronatelor, sindicatelor şi pensionarilor, după cum urmează:

a) preşedintele CNPP;

b) 5 reprezentanţi ai Guvernului, din partea: Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, Ministerului Justiţiei, Ministerului Finanţelor şi Ministerului Sănătăţii, propuşi de conducătorii respectivelor ministere şi numiţi de către Guvern;

c) 5 reprezentanţi ai patronatelor, desemnaţi de organizaţiile patronale reprezentative la nivel naţional;

d) 5 reprezentanţi ai sindicatelor, desemnaţi de organizaţiile sindicale reprezentative la nivel naţional;

e) 3 reprezentanţi ai pensionarilor, desemnaţi de organizaţiile naţionale ale pensionarilor.

(6) Membrii consiliului de administraţie prevăzuţi la alin. (5) lit. b) -e ) sunt desemnaţi, potrivit prevederilor alin. (5), pe o perioadă de 4 ani.

(7) Consiliul de administraţie funcţionează în mod legal în prezenţa a cel puţin 13 dintre membrii săi.

(8) Pe durata exercitării mandatului, membrii consiliului de administraţie pot fi revocaţi de către cei care i-au numit, respectiv desemnat.

(9) în cazul încetării mandatului, ca urmare a revocării, a demisiei sau a decesului, vor fi numite, respectiv desemnate, alte persoane.

(10) Activitatea de secretariat a consiliului de administraţie este asigurată de un secretar, numit de preşedintele CNPP din cadrul personalului acestei instituţii.

(1) Nemodificat

(2) Preşedintele CNPP este numit prin decizie a prim-ministrului, la propunerea ministrului muncii şi solidarității sociale, pe baza unui concurs public de planuri de management, pentru un mandat de 3 ani, care poate fi reînnoit. Preşedintele CNPP este şi preşedintele consiliului de administraţie.

(3) Nemodificat

(4) Nemodificat

(5) Consiliul de administraţie este compus din 9 membri, respectiv președintele CNPP și alte 8 persoane, care sunt reprezentanţi ai Guvernului, patronatelor, sindicatelor şi pensionarilor, după cum urmează:

a) președintele CNPP;

b) 2 reprezentanţi ai Guvernului, din partea: Ministerului Muncii și Solidarității Sociale și Ministerului Finanțelor Publice, propuși de conducătorii respectivelor ministere și numiți de către Guvern;

c) 2 reprezentanţi ai patronatelor, desemnaţi de organizaţiile patronale reprezentative la nivel naţional;

d) 2 reprezentanţi ai sindicatelor, desemnaţi de organizaţiile sindicale reprezentative la nivel naţional;

e) 2 reprezentanţi ai pensionarilor, desemnaţi de organizaţiile naţionale ale pensionarilor.

(6) Membrii consiliului de administraţie sunt desemnaţi potrivit prevederilor alin. (5) pe o perioadă de 3 ani.

(7) Consiliul de administraţie funcţionează în mod legal în prezenţa a cel puţin 5 dintre membrii săi.

(8) Nemodificat

(9) Nemodificat

(10) Nemodificat

– Propunerea președintelui CNPP trebuie să reprezinte o consecință a câștigării unui concurs de proiecte de management, precum în domeniul sănătății sau cel cultural, iar mandatul acestuia trebuie să fie de 3 ani.

– Un CA format din 19 membri este o structură greoaie și supradimensionată nejustificat mai ales în condițiile tendințelor de reducere a numărului membrilor CA din toate structurile. Tocmai categoria beneficiarilor CNPP (pensionarii) este subreprezentată față de alte categorii.

Corectat denumirea cabinetelor teritoriale de expertiză medicală a capacității de muncă

Art. 132¹ – (1) Începând cu anul 2025, cota de contribuţie la fondul de pensie administrat privat conform Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, crește cu 0,5 puncte procentuale pe an,  începând cu data de 1 ianuarie a fiecărui an, până la atingerea pragului de 6%.

(2) În cazul în care diferența până la pragul de 6% este mai mică de 0,5 puncte procentuale, cota de contribuție crește până la atingerea acelui prag.

Pentru a relua ritmul de creștere al contribuțiilor preconizat inițial la fondul de pensie administrat privat.

(7) Dovada stagiului de cotizare realizat în grupa I de muncă, asimilat în condiții speciale conform alin. (4) –, se face prin adeverință eliberată de angajator sau deținătorul legal de arhivă sau operatorul economic autorizat de Arhivele Naționale pentru prestarea serviciilor arhivistice, după caz, conform modelului prevăzut în anexa nr. 10 și anexa nr. 11, în original.

(12) În situația în care, ca urmare a verificărilor prevăzute la alin. (10), se constată încălcări ale legislației care reglementează asimilarea locurilor de muncă în condiții speciale sau nu sunt prezentate documentele care au stat la baza eliberării adeverințelor prevăzute la alin. (8), perioadele respective sunt valorificate ca vechime în muncă în grupele I și/sau II de muncă, sau după caz, în condiții normale de muncă.

-(7) Dovada stagiului de cotizare asimilat în condiții speciale conform alin. (4), se face prin adeverință eliberată de angajator, deținătorul legal de arhivă sau operatorul economic autorizat de Arhivele Naționale pentru prestarea serviciilor arhivistice, după caz, conform modelului prevăzut în anexa nr. 10 și anexa nr. 11, în original.

(12) În situația în care, ca urmare a verificărilor prevăzute la alin. (10), se constată încălcări ale legislației care reglementează asimilarea locurilor de muncă în condiții speciale sau nu sunt prezentate documentele care au stat la baza eliberării adeverințelor prevăzute la alin. (7), perioadele respective sunt valorificate ca vechime în muncă în grupa I, sau după caz, în condiții normale de muncă.

Corelarea cu art. 55 alin. (3) pentru locurile prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. d), și f) – j)

(1) Perioadele de vechime în muncă realizate în grupa a II-a de muncă până la data de 1 aprilie 2001 constituie stagiu de cotizare în condiții deosebite, în vederea reducerii vârstelor standard de pensionare, cu excepția celor realizate în activitățile care, conform prevederilor art. 28 alin. (1) lit. b), sunt încadrate în condiții speciale.

(2) Perioadele de vechime în muncă realizate în grupa I de muncă până la data de 1 aprilie 2001 în activitățile care, conform prevederilor art. 28 alin. (1) lit. a) – c) și e), sunt încadrate în condiții speciale, constituie stagii de cotizare în condiții speciale, conform legii, în vederea reducerii vârstelor standard de pensionare.

(3) Constituie stagiu de cotizare în condiţii speciale de muncă, potrivit art. 28 alin. (1) lit. b), perioada anterioară datei de 1 aprilie 2001 în care salariaţii au desfăşurat activităţi de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, în locurile de muncă încadrate, conform legislaţiei anterioare în grupele I şi a II –a de muncă, şi care, potrivit legislației în vigoare începând cu data de 1 aprilie 2001 și până la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt încadrate în condiții speciale de muncă.

(4) Este asimilată stagiului de cotizare în condiţii speciale de muncă perioada anterioară datei de 1 aprilie 2001, în care salariaţii au desfăşurat activităţi, pe durata programului normal de lucru în fiecare lună, dintre cele prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. d) și f) – j) în locurile de muncă încadrate conform legislaţiei anterioare în grupa I de muncă.

(5) Dovada vechimii în muncă în grupa I și/sau a II-a de muncă realizată anterior datei de 1 aprilie 2001 se face cu carnetul de muncă, întocmit cu respectarea prevederilor Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de muncă, cu modificările ulterioare.

(6) În situația în care perioadele de vechime în muncă realizate în grupa I și/sau a II-a de muncă nu sunt înregistrate în carnetul de muncă sau înregistrarea acestor perioade este efectuată incorect ori incomplet, dovada acestora se poate face cu adeverințe eliberate de către angajatori sau deținătorii legali de arhive sau operatorilor economici autorizați de Arhivele Naționale pentru prestarea serviciilor arhivistice care au dreptul legal de a certifica aceste date, conform modelului prevăzut în anexa nr. 9, în original.

(7) Dovada stagiului de cotizare realizat în grupa I de muncă, asimilat în condiții speciale conform alin. (4) – alin. (5), se face prin adeverinţă eliberată de angajator sau deţinătorul legal de arhivă sau operatorul economic autorizat de Arhivele Naţionale pentru prestarea serviciilor arhivistice, după caz, conform modelului prevăzut în anexa nr. 10 şi anexa nr. 11, în original.

(8) Adeverinţele care atestă încadrarea activităţii în grupele I şi a ll-a de muncă, respectiv asimilarea în condiţii speciale, sunt valorificate numai în situaţia în care au fost emise conform legii, pe baza documentelor primare, care pot fi verificate, şi care au fost întocmite anterior datei de 1 aprilie 2001.

(9) Prin documente primare, care pot fi verificate se înţelege: actul administrativ de nominalizare a persoanelor încadrate în grupe superioare de muncă sau, în lipsa acestuia, actul administrativ privind încadrarea locurilor de muncă/ activităţilor/ categoriilor profesionale în grupe superioare de muncă; contractul individual de muncă; contractul colectiv de muncă; decizii interne; act administrativ de modificare a locului de muncă sau a sarcinilor de serviciu; extras din statele de plată din care să rezulte secţia/atelierul/locul de muncă, precum şi orice alte documente justificative.

(10) în situaţia în care există suspiciuni cu privire la legalitatea încadrării activităţii în grupele I şi/sau a ll-a de muncă/asimilării în condiţii speciale, angajatorii sau deţinătorii legali de arhivă sau operatorii economici autorizaţi de Arhivele Naţionale pentru prestarea serviciilor arhivistice care au dreptul legal de a certifica aceste date, sunt obligaţi să pună la dispoziţia CNPP şi/sau a caselor teritoriale de pensii, după caz, la solicitarea acestora, documentele primare prevăzute la alin. (9) pe baza cărora s-au eliberat aceste adeverinţele, în vederea verificării respectării legislaţiei în domeniu. Prelucrarea datelor se realizează în condiţiile Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016.

(11) în situaţia în care, ca urmare a verificărilor prevăzute la alin. (10), se constată încălcări ale legislaţiei privind încadrarea în grupe superioare de muncă sau nu sunt prezentate documentele care au stat la baza eliberării adeverinţelor, perioadele respective sunt valorificate ca vechime în muncă/stagiu de cotizare în condiţii normale de muncă.

(12) În situaţia în care, ca urmare a verificărilor prevăzute la alin. (10), se constată încălcări ale legislaţiei care reglementează asimilarea locurilor de muncă în condiţii speciale sau nu sunt prezentate documentele care au stat la baza eliberării adeverinţelor prevăzute la alin. (8), perioadele respective sunt valorificate ca vechime în muncă în grupele I şi/sau II de muncă, sau după caz, în condiţii normale de muncă.

(1) Nemodificat

(2) Nemodificat

(3) Nemodificat

(4) Nemodificat

(5) Nemodificat

(6) În situația în care perioadele de vechime în muncă realizate în grupa I și/sau a II-a de muncă nu sunt înregistrate în carnetul de muncă sau înregistrarea acestor perioade este efectuată incorect ori incomplet, dovada acestora se poate face cu adeverințe eliberate de către angajatori sau deținătorii legali de arhive sau operatorilor economici autorizați de Arhivele Naționale pentru prestarea serviciilor arhivistice care au dreptul legal de a certifica aceste date, conform modelului prevăzut în anexa nr. 9, în original, sau a oricărui alt format care să cuprindă informațiile necesare stabilirii pensiei.

(7) Dovada stagiului de cotizare realizat în grupa I de muncă, asimilat în condiții speciale conform alin. (4) – alin. (5), se face prin adeverinţă eliberată de angajator sau deţinătorul legal de arhivă sau operatorul economic autorizat de Arhivele Naţionale pentru prestarea serviciilor arhivistice, după caz, conform modelului prevăzut în anexa nr. 10 şi anexa nr. 11, în original, sau a oricărui alt format care să cuprindă informațiile necesare stabilirii pensiei.

(8) Nemodificat

(9) Nemodificat

(10) În situaţia în care există suspiciuni cu privire la legalitatea încadrării activităţii în grupele I şi/sau a ll-a de muncă/asimilării în condiţii speciale, angajatorii sau deţinătorii legali de arhivă sau operatorii economici autorizaţi de Arhivele Naţionale pentru prestarea serviciilor arhivistice care au dreptul legal de a certifica aceste date, sunt obligaţi să pună la dispoziţia CNPP şi/sau a caselor teritoriale de pensii, după caz, la solicitarea acestora, documentele primare prevăzute la alin. (9) pe baza cărora s-au eliberat aceste adeverinţele, în vederea verificării respectării legislaţiei în domeniu, în termen de 30 de zile de la data primirii solicitării. Prelucrarea datelor se realizează în condițiile Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016.

(11) Nemodificat

(12) Nemodificat

– Este important ca informația utilă să fie disponibilă CNPP/caselor județene de pensii, indiferent de modelul de adeverință pe care este furnizată. În practică, există adeverințe emise de angajatori înainte de apariția în lege a modelelor unice, angajatori care au fost dizolvați și deci nu le pot emite din nou pe modelul din anexele legii.

– Trebuie să existe și în acest caz un termen de punere la dispoziție a documentelor, precum în situația prevăzută la art. 134 alin. (3), unde este prevăzut un termen de 30 de zile

Inclus operatorii economici autorizati

(8) Pentru perioadele asimilate prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. e), realizate în intervalul cuprins între data de 1 ianuarie 2006 şi data intrării în vigoare a prezentei legi, la calculul punctajului lunar se utilizează 25% din câştigul salarial mediu brut lunar din perioadele respective.

(8) Pentru perioadele asimilate prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. e), realizate în intervalul cuprins între data de 1 ianuarie 2006 şi data intrării în vigoare a prezentei legi, la calculul punctajului lunar se utilizează 100% din câștigul salarial mediu brut lunar din perioadele respective

Corelare cu art. 86 alin.(3)

a) perioada 1 martie 1970-1 septembrie 1983:

–  3% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 5 – 10 ani;

–  5% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 10 – 15 ani;

–  7% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 15 – 20 ani;

–  10% pentru o vechime în muncă totală de peste 20 de ani;

b) perioada 31 august 1983-31 martie  1992:

–  3% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 3 – 5 ani;

–  6% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 5 – 10 ani;

–  9% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 10  –  15 ani;

– 12% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 15 – 20 ani;

– 15% pentru o vechime în muncă totală de peste 20 de ani;

c) perioada 1 aprilie 1992 – 1 aprilie 2001:

cel înscris în carnetul de muncă sau dovedit cu adeverințe eliberate de către angajatori , deținătorii legali de arhive sau operatorii economici autorizați de Arhivele Naționale pentru prestarea serviciilor arhivistice, care au dreptul legal de a certifica aceste date, în original.

a) perioada 1 martie 1970-31 august 1983:

–  3% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 5 – 10 ani;

–  5% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 10 – 15 ani;

–  7% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 15 – 20 ani;

–  10% pentru o vechime în muncă totală de peste 20 de ani;

b) perioada 1 septembrie 1983 –31 martie  1992:

–  3% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 3 – 5 ani;

–  6% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 5 – 10 ani;

–  9% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 10  –  15 ani;

– 12% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 15 – 20 ani;

– 15% pentru o vechime în muncă totală de peste 20 de ani;

c) perioada 1 aprilie 1992 – 1 aprilie 2001:

cel înscris în carnetul de muncă sau dovedit cu adeverințe eliberate de către angajatori , deținătorii legali de arhive sau operatorii economici autorizați de Arhivele Naționale pentru prestarea serviciilor arhivistice, care au dreptul legal de a certifica aceste date, în original.

Corectare data sfarsit/inceput perioada

(1) La determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, se utilizează venitul total lunar realizat, brut sau net, după caz, asupra căruia sa datorat, potrivit legii, contribuţia la bugetul asigurărilor sociale de stat

(2) Venitul total lunar realizat brut sau net, după caz, prevăzut la alin. (1), se dovedeşte prin adeverinţă întocmită conform modelului prevăzut anexa nr.6, eliberată pe baza statelor de plată, de către angajatori , deţinătorii legali de arhive sau operatorii economici autorizaţi de Arhivele Naţionale pentru prestarea serviciilor arhivistice, care au dreptul legal de a certifica aceste date, în original.

(3) în situaţiile prevăzute la alin. (1) în care, pentru o anumită perioadă care constituie stagiu de cotizare, nu se poate face dovada venitului total lunar realizat, brut sau net, după caz, la determinarea punctajelor lunare se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă, precum şi sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislaţiei anterioare şi care sunt înscrise în carnetul de muncă ori sunt dovedite cu adeverinţe eliberate de către angajatori,deţinătorii legali de arhive sau operatorii economici autorizaţi de Arhivele Naţionale pentru prestarea serviciilor arhivistice, care au dreptul legal de a certifica aceste date, în original.

(4) Salariile prevăzute la alin. (3) care se utilizează pentru determinarea punctajelor lunare sunt salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă, astfel: a) salariile brute, până la data de 1 iulie 1977; b) salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991; c) salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991.

(5) Pentru situațiile prevăzute la alin. (3) sporul de vechime care se utilizează la stabilirea punctajelor lunare, este următorul:

a) perioada 1 martie 1970-1 septembrie 1983:

– 3% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 5 – 10 ani;

– 5% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 10 – 15 ani;

– 7% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 15 – 20 ani;

– 10% pentru o vechime în muncă totală de peste 20 de ani;

b) perioada 1 septembrie 1983-1 aprilie 1992:

– 3% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 3 – 5 ani;

– 6% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 5 – 10 ani;

– 9% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 10 – 15 ani;

– 12% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 15 – 20 ani;

– 15% pentru o vechime în muncă totală de peste 20 de ani;

c) perioada 1 aprilie 1992 – 1 aprilie 2001: cel înscris în carnetul de muncă sau dovedit cu adeverințe eliberate de către angajatori sau deținătorii legali de arhive, care au dreptul legal de a certifica aceste date, în original.

(6) Salariile minime pe economie, brute sau nete, după caz, sau salariul minim brut pe țară garantat în plată, pentru fiecare an, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt prevăzute în anexa nr. 8.

(7) Pentru perioadele anterioare anului 1949 se utilizează salariul minim corespunzător anului 1949.

(1) Nemodificat

(2) Venitul total lunar realizat brut sau net, după caz, prevăzut la alin. (1), se dovedește prin adeverință întocmită conform modelului prevăzut anexa nr.6, sau a oricărui alt format care să cuprindă informațiile necesare stabilirii pensiei, eliberată pe baza statelor de plată, de către angajatori sau deținătorii legali de arhive, care au dreptul legal de a certifica aceste date, în original.

(3) Nemodificat

(4) Nemodificat

(5) Nemodificat

(6) Nemodificat

(7) Nemodificat

– Este important ca informația utilă să fie disponibilă CNPP/caselor județene de pensii, indiferent de modelul de adeverință pe care este furnizată. În practică, există adeverințe emise de angajatori înainte de apariția în lege a modelelor unice, angajatori care au fost dizolvați și deci nu le pot emite din nou pe modelul din anexele legii.

Adeverinţele eliberate de angajatori sau de către deţinătorii legali de arhive, precum şi documentele necesare stabilirii şi/sau recalculării drepturilor de pensie emise potrivit dispoziţiilor legale în vigoare se certifică prin ştampilă şi semnătură olografă a conducătorului entităţii sau a persoanei delegate în acest sens.

Art. 140 Adeverinţele eliberate de angajatori sau de către deţinătorii legali de arhive, precum şi documentele necesare stabilirii şi/sau recalculării drepturilor de pensie emise potrivit dispoziţiilor legale în vigoare se certifică prin ştampilă şi semnătură olografă a conducătorului entităţii sau a persoanei delegate în acest sens.

– Conform Legi 169/2019 nu mai este obligatorie folosirea ștampilei  de către persoanele fizice, persoanele juridice de drept privat, entitățile fără personalitate juridică, dar nici de persoanele juridice de drept public.

(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi pentru pensiile stabilite în fostul sistem de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor anterior datei de 1 aprilie 2001, se atribuie un număr total de puncte determinat prin împărţirea cuantumului pensiei cuvenit sau aflat în plată la valoarea punctului de referinţă prevăzută la art. 84.

(2) în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, pensiile prevăzute la alin.(1), se recalculează din oficiu, prin determinarea numărului total de puncte şi a cuantumului fiecărei pensii, în conformitate cu prevederile prezentei legi.

(3) în situaţia în care numărul total de puncte rezultat în urma recalculării prevăzută la alin. (2) este mai mic decât numărul de puncte determinat conform alin. (1), se menţine cuantumul aflat în plată la data intrării în vigoare a prezentei legii precum şi numărul de puncte corespunzător acestuia.

(4) Numărul de puncte determinat conform alin. (1) precum şi cuantumul aflat în plată la data intrării în vigoare a prezentei legii, se menţine şi în cazul persoanelor care nu fac dovada realizării unui stagiu de cotizare în fostul sistem de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor anterior datei de 1 aprilie 2001.

(5) Drepturile de pensie recalculate conform alin. (2) se acordă de la data intrării în vigoare a prezentei legii.

(1) Nemodificat

(2) Nemodificat

(3) Nemodificat

(4) Nemodificat

(5) Nemodificat

(6) Prin derogare de la dispozițiile art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, mandatul ministrului Muncii și Solidarității Sociale încetează de drept în cazul nerespectării prevederilor alin.(2), respectiv recalcularea pensiilor din oficiu în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Este nevoie de o garanție concretă pentru recalcularea din oficiu a tuturor pensiilor în timpul prevăzut și de a evita prorogarea la nesfârșit a intrării în vigoare a noilor cuantumuri ale pensiilor.

(1) în cazul sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurări sociale/alte drepturi prevăzute de legi speciale, casele teritoriale de pensii emit decizii de recuperare, prin care se stabileşte în sarcina beneficiarilor obligaţia de restituire a acestor sume.

(2) Sumele prevăzute la alin.(l) se stabilesc cu respectarea termenului general de prescripţie a dreptului la acţiune, de 3 ani, calculat de la data constatării.

(3) Decizia de recuperare a sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurări sociale/alte drepturi prevăzute de legi speciale constituie titlu executoriu.

(4) Debitele reprezentând prestaţii de asigurări sociale/alte drepturi prevăzute de legi speciale, mai mici de 40 lei, nu se mai urmăresc.

(5) Actualizarea sumei prevăzute la alin. (4), ca urmare a modificării prevederilor legale în materie, se face prin ordin al preşedintelui CNPP.

(6) Sumele rămase nerecuperate după decesul beneficiarilor nu se mai urmăresc.

(7) In cazul sumelor cu titlu de prestaţii de asigurări sociale/alte drepturi prevăzute de legi speciale virate din eroare, ulterior decesului, în contul bancar al titularului, eroare determinată de necomunicarea, până la data efectuării viramentului, prin orice mijloace, către casa teritorială de pensii, a cauzei de încetare a plăţii drepturilor, aceasta are obligaţia de a efectua demersuri în vederea identificării persoanei care a încasat sumele respective.

(8) în situaţia în care, în urma demersurilor efectuate, persoana care a încasat necuvenit prestaţia nu poate fi identificată în termen de 3 ani de la data decesului titularului dreptului, suma încasată necuvenit nu se mai urmăreşte.

(1) Nemodificat

(2) Nemodificat

(3) Nemodificat

(4) Debitele reprezentând prestații de asigurări sociale/alte drepturi prevăzute de legi speciale, mai mici de o sumă de referință, nu se mai urmăresc.

(5) Stabilirea și actualizarea sumei prevăzute la alin. (4), ca urmare a modificării prevederilor legale în materie, se face prin ordin al președintelui CNPP.

(6) Nemodificat

(7) Nemodificat

(8) Nemodificat

– Modificarea chiar și în sensul actualizării unei valori prevăzute în lege nu poate fi făcută printr-un act inferior, sub sancțiunea neconstituționalității actului de modificare.

3.                   (1) în cazul sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurări sociale/alte drepturi prevăzute de legi speciale, casele teritoriale de pensii emit decizii de recuperare, prin care se stabileşte în sarcina beneficiarilor obligaţia de restituire a acestor sume.

4.                  (2) Sumele prevăzute la alin.(l) se stabilesc cu respectarea termenului general de prescripţie a dreptului la acţiune, de 3 ani, calculat de la data constatării.

5.                  (3) Decizia de recuperare a sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurări sociale/alte drepturi prevăzute de legi speciale constituie titlu executoriu.

6.                  (4) Debitele reprezentând prestaţii de asigurări sociale/alte drepturi prevăzute de legi speciale, mai mici de 40 lei, nu se mai urmăresc.

7.                  (5) Actualizarea sumei prevăzute la alin. (4), ca urmare a modificării prevederilor legale în materie, se face prin ordin al preşedintelui CNPP.

8.                  (6) Sumele rămase nerecuperate după decesul beneficiarilor nu se mai urmăresc.

9.                  (7) In cazul sumelor cu titlu de prestaţii de asigurări sociale/alte drepturi prevăzute de legi speciale virate din eroare, ulterior decesului, în contul bancar al titularului, eroare determinată de necomunicarea, până la data efectuării viramentului, prin orice mijloace, către casa teritorială de pensii, a cauzei de încetare a plăţii drepturilor, aceasta are obligaţia de a efectua demersuri în vederea identificării persoanei care a încasat sumele respective.

(8) În situaţia în care, în urma demersurilor efectuate, persoana care a încasat necuvenit prestaţia nu poate fi identificată în termen de 3 ani de la data decesului titularului dreptului, suma încasată necuvenit nu se mai urmăreşte.

(7¹)  Prin excepție de la art. 2187(1) Cod Civil, respectiv Legea 209/2019 privind serviciile de plată, în cazul prevederilor Art. 155 alin (7), la cererea casei de pensii banca are obligația de a restitui plătitorului de drepturi sumele necuvenite din contul titularului decedat, până la limita soldului disponibil din ziua înregistrării cererii, în baza următoarelor documente justificative: cerere de restituire, copie certificat de deces, decizie de recuperare sume necuvenite emisă de casa de pensii. Termenul de restituire este de cel mult 30 zile calendaristice de la ziua înregistrării cererii.

(1) Persoanele care îndeplinesc condiţiile pentru obţinerea mai multor pensii de serviciu, reglementate de legi cu caracter special, optează pentru obţinerea uneia dintre acestea.

(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi, persoanele care cumulează două sau mai multe pensii de serviciu, reglementate de legi cu caracter special, optează pentru dreptul cel mai avantajos, în termen de 30 zile.

(3) Persoanele care îndeplinesc condiţiile pentru acordarea unei pensii pentru activitatea prestată într-un sistem propriu de asigurări sociale neintegrat sistemului public de pensii pot cumula această categorie de pensie cu pensia din sistemul public de pensii, pentru activitatea prestată în acest sistem.

(4) Persoanele care îndeplinesc condiţiile pentru acordarea unei pensii pentru activitatea prestată în sistemul public de pensii şi/sau într-un sistem propriu de asigurări sociale neintegrat sistemului public de pensii nu pot cumula această categorie de pensie cu pensia de urmaş.

(5) Persoanele care îndeplinesc condiţiile pentru obţinerea mai multor pensii de urmaş reglementate de legi cu caracter special optează pentru obţinerea uneia dintre acestea.

Art. 162 – (1) Persoanele care îndeplinesc condiţiile pentru obţinerea mai multor pensii de serviciu sau indemnizații pentru limită de vârstă, reglementate de legi cu caracter special, optează pentru obţinerea uneia dintre acestea.

(2) Nemodificat

(2¹) Partea necontributivă a pensiei de serviciu sau indemnizația pentru limită de vârstă nu poate depăși valoarea indemnizației sociale pentru pensionari cu excepția situației în care pensia de serviciu cuprinde doar parte necontributivă caz în care pensia de serviciu nu poate depăși valoarea salariului mediu brut utilizat la fundamentarea legii bugetului asigurărilor sociale de stat.

(3) Nemodificat

(5) Nemodificat

(5) Nemodificat

– Art. 210 din Codul Administrativ prevede indemnizații pentru limită de vârstă pentru aleșii locali.

– Pensiile speciale dacă tot nu au fost desființate și nici nu sunt aliniate la sistemul contributiv ar trebui cel puțin plafonate.

(2) Contractele de asigurare socială încheiate anterior intrării în vigoare a prezentei legi își produc efectele, în continuare, conform legislației în vigoare la data încheierii acestora.

(3) Persoanelor prevăzute la alin. (1) le revin în continuare obligaţiile prevăzute de prezenta lege. Pentru aceste persoane venitul asigurat înscris în contractul de asigurare socială se va încadra obligatoriu în limitele prevăzute la art. 33 alin.(1) din lege.

După alin (3) se introduce un nou alineat, alin.(4) cu următorul conținut:

“(4) Persoanele care au încheiat contracte de asigurare socială în baza OUG nr. 163/2020 și nu au achitat contribuția de asigurare sociala datorată până la data de 01 septembrie 2024, pot efectua plata acestei contributii până la data de 21 decembrie 2024.” 

Grupurile parlamentare PSD si PNL

Precizăm că OUG nr. 163/2020 își înceta aplicabilitatea la 31.12.2024. Întrucât prevederile OUG nr. 163/2020 se abrogă la data intrării în vigoare a prezentului proiectul, pentru a veni în sprijinul  persoanelor care au încheiat contract de asigurare socială în baza acestui act normativ, se acordă posibilitatea achitării CAS până la termenul prevăzut de OUG.

(1) Persoanele asigurate, cu contracte de asigurare socială în derulare la data intrării în vigoare a prezentei legi, îşi păstrează calitatea de persoane asigurate în sistemul public de pensii şi nu au obligaţia încheierii unui nou contract de asigurare potrivit prevederilor legii.

(2) Contractele de asigurare socială încheiate anterior intrării în vigoare a prezentei legi îşi produc efectele, în continuare, conform legislaţiei în vigoare la data încheierii acestora.

(3) Persoanelor .prevăzute la alin. (1) le revin în continuare obligaţiile prevăzute de prezenta lege. Pentru aceste persoane venitul asigurat înscris în contractul de asigurare socială se va încadra obligatoriu în limitele prevăzute la art. 33 alin.{1) din lege.

Art. 165¹

În vederea aplicării prevederilor regulamentelor europene de coordonare a sistemelor de securitate socială, sistemele proprii de pensii neintegrate în sistemul public au dreptul să utilizeze tehnologiile digitale sub coordonarea CNPP pentru a schimba, accesa și prelucra datele necesare în cadrul sistemului informatic european EESSI (Schimbul Electronic de Informatii privind Securitatea Sociala), respectiv în cadrul aplicației RINA, sau orice altă aplicație implementată în cauză, pentru efectuarea tuturor operațiunilor necesare de stabilire și calcul a drepturilor de pensie și alte prestații de asigurări sociale.

Art. 165²

În baza principiului egalității, persoanele vulnerabile de pe teritoriul României care au calitatea de pensionari exclusiv în cadrul unui sistem de pensii neintegrat sistemului public, beneficiază de toate drepturile și beneficiile sociale acordate ocazional pensionarilor sistemului public, care sunt finanțate din fonduri externe nerambursabile sau din bugetul de stat.

Art. 165³

Contribuțiile de asigurări sociale (CAS) ale asiguraților din sistemul propriu de pensii neintegrate în sistemul public se achită obligatoriu în fondul casei de pensii competente pentru toate veniturile din salarii și asimilate salariilor înregistrate pe statul de plată.

Art. 165⁴

Pentru sistemele proprii de pensii neintegrate în sistemul public tarifele poștale pentru transmiterea și achitarea drepturilor din pensii și alte drepturi de asigurări sociale nu pot depăși cotele aferente stabilite anual pentru sistemul public de pensii prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

-Regulamentele europene obligă toate sistemele de pensii la schimbul electronic de date prin intermediul EESSI, cu ajutorul aplicației RINA.

-Toate statele membre au primit puncte de acces pentru conectarea sistemelor de pensii. în România acest lucru se realizează prin linia STS, la care sistemele de pensii neintegrate nu au acces.

-De aceea, nu se poate conforma prevederilor legale și din luna septembrie 2022 este imposibilă calcularea pensiilor internaționale.

-Mai mulți pensionari așteaptă de luni de zile aprobarea cererilor de pensionare, despre care sistemele proprii de pensii neintegrate în sistemul public nu are cunoștință, datorită faptului, că numai sistemul public este conectat la baza de date a UE.

-În anul 2021 au fost adoptate câteva ordonanțe de guvern care prevedeau acordarea unor ajutoare de tip social pentru pensionari din fonduri europene. -Aceste ajutoare au fost acordate doar pentru membrii sistemului public de pensii. Pensionarii din sistemele neintegrate nu au fost incluse în categoria de beneficiari. Considerăm că prevederile acestor ordonanțe au fost discriminatorii (OUG 132/2021, OUG 63/2022, OUG 74/2022).

-Având în vedere faptul, ca ținta acestui ajutor financiar a fost o categorie a consumatorilor vulnerabili a populației din Romania, și anume, pensionarii, respectiv, că principalul obiectiv al acestui ajutor financiar consta în diminuarea riscului de excluziune socială a persoanelor aflate în această situație, considerăm, că și pensionarii sistemelor de pensii neintegrate sistemului public ar fi fost îndreptățiți de a beneficia de acest sprijin financiar.

-Faptul că Ordonanța a vizat un grup vulnerabil al populației țării, și anume, pensionarii, faptul că a sprijinit o problemă universală de natură socială, faptul că sursa fondurilor alocate acestui sprijin au provenit din bugetul de stat și din fonduri externe nerambursabile, neafectând fondul de pensii al sistemului public, considerăm că nu ar fi putut face diferență între cetățenii afectați doar pentru ca unii dintre ei aparțin unui alt sistem de pensii, decât cel public, în actele enumerate există un tratament diferențiat, discriminatoriu față de pensionarii sistemelor de pensii neintegrate în sistemul public.

-Începând cu înființarea caselor de pensii a cultelor religioase, din anul 1959 contribuția de asigurări sociale se plătește obligatoriu în fondul de pensii administrat de către sistemul de pensii în cauză. Chiar în Declarația 112 CAS este prevăzut cu valoare zero pentru aceste sisteme.

-Cu toate acestea ANAF a început procedura de amendare din cauza că nu a fost plătit CAS către Stat. Motivarea lor a fost ca acest aspect nu este reglementat în nici un act normativ.

-Este necesară introducerea unui articol care să clarifice plata și încasarea CAS de către sistemele neintegrate, fapt care există și funcționează de mai mult de 60 de ani. Se achită obligatoriu în fondul casei de pensii competente din cadrul cultului.

(1) Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 septembrie 2024 cu excepţia art. 84 alin (6), art. 127 şi art. 168 alin. (2) care intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2024.

(2) Prezenta lege reglementează regimul drepturilor fundamentale reglementate de art. 47 din Constituția României și în consecință, nu poate face obiectul modificării sau prorogării prin ordonanțe de urgență a guvernului.

În condițiile în care dreptul la pensie este un drept fundamental, reglementat la art. 47, alin. (2) din Constituția României, regimul acestora este stabilit prin lege, stricto sensu (în condițiile art. 53 din Constituția României). Ca atare, vâzând practica instituțională a ultimilor ani, unde astfel de măsuri sunt luate în pragul alegerilor parlamentare, urmate de asumarea de noua guvernare a unor modificări prin mijlocirea Ordonanțelor de urgență a Guvernului, care tind la prorogarea sau modificarea regimului stabilit prin lege, aspect prohibit expres prin dispozițiile art. 115 (6) din Constituția României, considerăm că acest amendament se impune a fi introdus ca o garanție suplimentară de asumare a clasei politice a prezentei legi.

(1) Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 septembrie 2024 cu excepţia art. 84 alin (6), art. 127 şi art. 168 alin. (2) care intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2024.

(2) Orice modificare sau completare a prezentei legi intră în vigoare începând cu anul bugetar următor celui în care a fost adoptată prin lege, cu excepţia stării de alertă, urgenţă sau asediu.

Pentru predictibilitate și sustenabilitate.

Art. 167 – (1) Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 septembrie 2024 cu excepţia art. 84 alin (6), art. 127 şi art. 168 alin. (2) care intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2024.

Art. 167 – (1) Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 septembrie 2024 cu excepţia art.46 alin.(2), art. 84 alin (6), art. 127 şi art. 168 alin. (2) care intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2024.

(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:

a) Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare;

b) Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2011, cu completările ulterioare;

c) art. 22 din Legea nr. 104/2003 privind manipularea cadavrelor umane şi prelevarea organelor şi ţesuturilor de la cadavre în vederea transplantului, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 222 din 3 aprilie 2003, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 213 din 25 martie 2014;

d) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 163/2020 pentru completarea art. 159 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum şi pentru adoptarea unor măsuri în domeniul asigurării unor persoane în sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 883 din 28 septembrie 2020, aprobată cu modificări prin Legea nr. 168/2021, cu modificările ulterioare;

e) art. 20 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, modificată şi completată de Legea nr. 234/2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 238 din 30 mai 2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 427/2001, cu modificările şi completările ulterioare;

f) art. 34 şi 35 din Legea nr. 195/2020 privind statutul personalului feroviar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 820 din 7 septembrie 2020, cu modificările ulterioare;

g) art.12 alin. (1) lit. g) şi art. 16 – 19 din Legea nr. 5/2021 privind Statutul personalului profesionist operativ de intervenţie din cadrul serviciilor civile care asigură asistenţă publică medicală de urgenţă şi prim ajutor calificat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 27 din 11 ianuarie 2021, cu modificările ulterioare;

h) Legea nr. 218/2015 privind protejarea şi sprijinirea persoanelor afectate de emisiile de substanţe nocive provenite din extracţiile de ţiţei din zona Suplacu de Barcău, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 27 iulie 2015, cu modificările ulterioare;

i) Ordinul nr. 487/2021 ministrului muncii şi protecţiei sociale privind efectuarea operaţiunilor de evaluare a pensiilor din sistemul public stabilite până la data de 1 septembrie 2023, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 609 din 18 iunie 2021;

j) orice alte dispoziţii contrare prezentei legi.

(2) Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 563 din 9 iulie 2019 cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă la data de 1 ianuarie 2024.

e) Se elimina

           George Scarlat, senator PNL

          Nicolae Neagu, senator PNL

(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:

a) Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare;

b) Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2011, cu completările ulterioare;

c) art. 22 din Legea nr. 104/2003 privind manipularea cadavrelor umane şi prelevarea organelor şi ţesuturilor de la cadavre în vederea transplantului, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 222 din 3 aprilie 2003, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 213 din 25 martie 2014;

d) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 163/2020 pentru completarea art. 159 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum şi pentru adoptarea unor măsuri în domeniul asigurării unor persoane în sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 883 din 28 septembrie 2020, aprobată cu modificări prin Legea nr. 168/2021, cu modificările ulterioare;

e) art. 20 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, modificată şi completată de Legea nr. 234/2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 238 din 30 mai 2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 427/2001, cu modificările şi completările ulterioare;

f) art. 34 şi 35 din Legea nr. 195/2020 privind statutul personalului feroviar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 820 din 7 septembrie 2020, cu modificările ulterioare;

g) art.12 alin. (1) lit. g) şi art. 16 – 19 din Legea nr. 5/2021 privind Statutul personalului profesionist operativ de intervenţie din cadrul serviciilor civile care asigură asistenţă publică medicală de urgenţă şi prim ajutor calificat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 27 din 11 ianuarie 2021, cu modificările ulterioare;

h) Legea nr. 218/2015 privind protejarea şi sprijinirea persoanelor afectate de emisiile de substanţe nocive provenite din extracţiile de ţiţei din zona Suplacu de Barcău, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 27 iulie 2015, cu modificările ulterioare;

i) Ordinul nr. 487/2021 ministrului muncii şi protecţiei sociale privind efectuarea operaţiunilor de evaluare a pensiilor din sistemul public stabilite până la data de 1 septembrie 2023, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 609 din 18 iunie 2021;

j) orice alte dispoziţii contrare prezentei legi.

(2) Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 563 din 9 iulie 2019 cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă la data de 1 ianuarie 2024.

(3) La data de 1 ianuarie 2024 se abrogă:

a) art. 68⁵ din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în Institutul Naţional de Expertize Criminalistice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare;

b) art. 51 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 238 din 3 aprilie 2014, cu modificările şi completările ulterioare;

c) Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 22 iulie 2015, cu modificările ulterioare;

d) articolele 42¹-42⁸ din Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 481 din 18 iulie 2007, cu modificările şi completările ulterioare;

e) art. 73¹ din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 25 mai 2009, cu modificările şi completările ulterioare;

f) art. 210 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, cu modificările și completările ulterioare;

(4) La data de 1 septembrie 2024 se abrogă Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 556 din 27 iulie 2015 cu modificările și completările ulterioare. Pensiile militare de stat stabilite în baza Legii nr. 223/2015 se recalculează pe baza prezentei legi.

– Abrogarea pensiilor de serviciu (speciale) și recalcularea pensiilor militarilor pe baza prevederilor prezentei legi.

LISTA

cuprinzând profesiile din activitatea artistică ale căror locuri de muncă se încadrează în condiţii speciale

1. Balerin/Solist balet

2. Acrobat

3. Solist vocal de operă şi de operetă

4. Instrumentist la instrumente de suflat

LISTA

cuprinzând profesiile din activitatea artistică ale căror locuri de muncă se încadrează în condiţii speciale

1. Dansatorii/ Balerin/Solist balet

2. Acrobat

3. Solist vocal de operă şi de operetă

4. Instrumentist la instrumente de suflat

Pentru a evita o inechitate, astfel că și dansatorii să poată ieși la pensie în aceleași condiții precum balerinii și soliștii baleți

Art. 126 – (1) Salarizarea personalului CNPP, al caselor teritoriale de pensii, al INEMRCM şi a personalului cabinetelor teritoriale de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă

se realizează potrivit Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare

”Art. 126¹ – CNPP  informează anual, în scris, fiecare salariat, la ultima adresă comunicată, despre contribuțiile datorate și achitate în numele său, inclusiv contribuția angajatorului pentru locurile de muncă în condiții speciale și deosebite.”

Pentru ca angajatul să știe anual cât anume din obligațiile asumate prin contractul de muncă sunt achitate în mod concret de către angajator.