Skip to content
Economic

Proiectul senatorului Zamfir de modificare a statului BNR, aviz negativ de la BCE

Banca Centrală Europeană (BCE) a transmis un aviz negativ propunerii parlamentarului ALDE Daniel Zamfir de a schimba Statutul Băncii Naționale.

Propunerea lui Zamfir viza eliminarea prevederii că membrii Consiliului de administraţie al BNR şi personalul acesteia însărcinat să exercite atribuții de supraveghere prudențială nu răspund civil sau penal pentru îndeplinirea cu bună credință și fără neglijență a sarcinilor acestora și, respectiv, că BNR suportă cheltuielile ocazionate de procedurile judiciare în care sunt implicați membrii Consiliului de administraţie al BNR şi personalul acesteia însărcinat să exercite atribuții de supraveghere prudențială.

​BCE a transmis că, la data de 27 septembrie 2018, a primit din partea Vicepreședintelui Senatului României o solicitare de emitere a unui aviz cu privire la propuneri de modificare a Legii privind Statutul Băncii Naționale a României.

Deși nu rezultă în mod direct din proiectul de lege și din documentele însoțitoare, BCE înțelege că eliminarea alineatelor (3) și (4) ale articolului 25 din Legea privind Statutul BNR va afecta indirect şi articolul 8 din Legea privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții.

În forma sa actuală, articolul 25 alineatul (3) din Legea privind Statutul BNR prevede că membrii Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României şi personalul acesteia însărcinat să exercite atribuţii de supraveghere prudenţială nu răspund civil sau penal pentru îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii de acțiuni „cu bună-credinţă şi fără neglijenţă”.

Este evident din formularea articolului 25 alineatul (3) din Statutul BNR că, în pofida opiniei incluse în expunerea de motive care însoțește proiectul de lege, răspunderea penală și civilă poate fi de fapt angajată pentru toate celelalte acțiuni sau omisiuni, și anume cele survenite cu intenție sau cu neglijență”, arată instituția europeană.

Articolul 25 alineatul (3) din Legea privind Statutul BNR incorporează în legislația națională Principiul 2 din Principiile fundamentale pentru o supraveghere bancară eficace ale Comitetului de la Basel pentru supraveghere bancară („Principiile fundamentale ale Comitetului de la Basel”) privind independența, responsabilitatea, resursele și protecția legală a autorităților de supraveghere. Acest principiul 2 stabilește că autoritatea de supraveghere ar trebui să dispună de „independență operațională”, iar legile ar trebui să „prevadă protecția legală a autorității de supraveghere și a personalului acesteia împotriva procedurilor judiciare pentru acțiuni efectuate și/sau omisiuni survenite la îndeplinirea cu bună-credință a sarcinilor acestora”. Întrucât Legea privind Statutul BNR se referă exclusiv la răspunderea personalului, fără a face referire la răspunderea BNR ca autoritate de supraveghere, articolul 25 alineatul (3) transpune în parte criteriul citat.

BCE înțelege că eliminarea articolului 25 alineatul (3) din Legea privind Statutul BNR nu poate fi privită ca afectând în mod semnificativ regimul răspunderii aplicabil membrilor Consiliului de administrației al BNR și personalului acesteia, întrucât atât Codul civil român, cât și Codul penal român condiționează atragerea răspunderii de existența intenției sau a neglijenței. Acest lucru este deja valabil conform formulării actuale a Legii privind Statutul BNR.

Cu toate acestea, BCE observă avantajele menținerii articolului 25 alineatul (3) în Legea privind Statutul BNR. În acest mod, atât securitatea juridică, cât și stabilitatea cadrului juridic sunt asigurate în ceea ce privește regimul răspunderii pentru îndeplinirea atribuțiilor de supraveghere prudențială ale BNR.

Cât privește modificarea propusă privind cheltuielile de judecată ale membrilor Consiliului de administrație al BNR și ale personalului acesteia, în timp ce proiectul de lege ar impune membrilor Consiliului de administrație și personalului BNR să-și suporte propriile cheltuieli de judecată, BCE recunoaște că aceste cheltuieli pot fi recuperate în conformitate cu legislația națională aplicabilă și că, în principiu, ține de dreptul național să stabilească întinderea unor asemenea modalități de recuperare”, se mai arată în comunicarea Băncii Centrale Europene.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *