Într-un context politic tensionat, în care sunt așteptate măsuri urgente privind ameliorarea deficitului bugetar, a datoriei externe și evitarea pericolului intrării în criză financiară, prim-viceguvernatorul BNR Leonardo Badea a făcut o radiografie a evoluției economice a României. El este propunerea PSD pentru un premier tehnocrat, notează RTV
Preocuparea pentru ajustarea modelului de creştere economică al României este pe deplin justificată, atât în vederea revenirii la o traiectorie sustenabilă, care să limiteze apariţia dezechilibrelor pe termen mediu, cât şi din perspectiva – mai largă, dar la fel de importantă – a evitării capcanei venitului mediu, susţine prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Leonardo Badea.
„În ultimele două decenii, România a înregistrat un ritm susţinut de creştere economică, impulsionat de procesul de integrare europeană, de reformele structurale implementate înainte şi după aderare, precum şi de accesul la piaţa unică şi la fondurile Uniunii Europene. Ţările CEE (inclusiv România) au crescut rapid în ultimele decenii, dar cu dezechilibre (mai ales în cazul nostru). Evoluţii similare au avut şi alte economii din Europa Centrală şi de Est cu care ne comparăm frecvent, având în comun un stadiu apropiat de dezvoltare economică precum şi tranziţia de la economia de comandă la economia de piaţă. Este, aşadar, justificat să afirmăm că integrarea în Uniunea Europeană a jucat un rol esenţial pentru progresul economic rapid observat în România, Polonia, Cehia, Ungaria şi Bulgaria. Dintre acestea, ţara noastră s-a remarcat printr-un ritm de convergenţă mai accelerat, reuşind să recupereze decalajul important pe care îl avea în urmă cu 20 de ani faţă de Ungaria şi Polonia, din perspectiva PIB/locuitor ajustat la paritatea puterii de cumpărare”, a afirmat Leonardo Badea în articolul „O abordare diferită a creşterii economice în România: dincolo de ritm contează evitarea dezechilibrelor şi a capcanei venitului mediu”.
România, între crize suprapuse și dezechilibre majore
Acesta menţionează că, mai ales în ultimii ani, înainte chiar de debutul perioadei de crize suprapuse, în România, ritmul de creştere economică superior celui consemnat, în medie, de alte state din regiune a fost însoţit de dezechilibre.
„Efectele pandemiei de COVID-19 şi ale războiului declanşat de Rusia împotriva Ucrainei au fost şi rămân importante pentru toate economiile din regiune, dar România a intrat în această perioadă de turbulenţe economice având deja un nivel semnificativ mai mare al dezechilibrelor, iar ulterior acestea s-au accentuat. Comparaţiile la nivel regional sunt semnificativ nefavorabile pentru economia noastră în ceea ce priveşte amploarea şi persistenţa deficitului fiscal şi a deficitului contului curent, precum şi din perspectiva ritmului de creştere a datoriei publice”, a scris Leonardo Badea.
În opinia sa, aceste probleme economice au devenit tot mai acute, mai ales în anul 2024, dominat în plan social de evenimentele politice şi electorale.
„În acest context, este pe deplin justificată preocuparea pentru ajustarea modelului de creştere economică al României, atât în vederea revenirii la o traiectorie sustenabilă, care să limiteze apariţia dezechilibrelor pe termen mediu, cât şi din perspectiva – mai largă, dar la fel de importantă – a evitării capcanei venitului mediu. Strategia de ieşire din situaţia economică dificilă în care ne regăsim astăzi trebuie să adreseze deopotrivă aceste două elemente. Provocarea este cu atât mai mare cu cât ajustarea trebuie realizată pe fondul unor condiţii generale nefavorabile: comerţul internaţional şi economiile partenere sunt afectate de importante tensiuni geopolitice, precum şi de ameninţarea creşterii tarifelor comerciale, iar economia locală traversează o fază de încetinire accentuată. Chiar dacă soluţia nu este evidentă, este cert că un model economic sănătos nu mai poate fi construit pe expansiunea consumului necorelată cu productivitatea, pe direcţionarea investiţiilor către activităţi cu valoare adăugată scăzută sau pe menţinerea unor lacune în colectarea veniturilor bugetare. O abordare structurată a acestei probleme duale formulate anterior necesită discutarea etapizată a celor două întrebări cheie”, consideră Leonardo Badea.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
