Elena Lasconi, președinta USR și candidată la alegerile prezidențiale, a lansat recent o serie de propuneri care, deși ambițioase la prima vedere, ridică semne serioase de întrebare cu privire la sustenabilitatea lor. Două dintre ideile vehiculate de Lasconi — crearea unui departament pentru eficientizarea statului și recuperarea prejudiciilor rezultate din acte de corupție prin intermediul recuperatorilor privați — merită o analiză critică atentă, din perspectiva viabilității și a impactului pe termen lung.
Crearea unui departament pentru eficientizarea statului: soluție sau simplă cosmetizare?
Lasconi propune înființarea unui departament la Cotroceni care să se ocupe de „eficientizarea statului”, o formulare generică ce sugerează o reorganizare birocratică necesară, dar nedefinită. Este această soluție una inovatoare, sau doar un alt strat de birocrație care va contribui la aglomerarea și confuzia din administrația publică?
Într-o țară în care problema reală a eficienței statului nu constă în lipsa de structuri, ci în modul în care acestea funcționează, crearea unei noi instituții la Cotroceni pare mai degrabă o măsură populistă decât o soluție de fond. În loc să centralizeze reformele la nivel prezidențial, o abordare mai pragmatică ar fi reformarea profundă a ministerelor și agențiilor existente, descentralizarea procesului decizional și reducerea birocrației excesive din administrația locală. Crearea unui alt „departament” ar putea să accentueze tocmai problema pe care o vizează — o birocrație supradimensionată și ineficientă.
Este o iluzie să credem că un departament centralizat ar putea remedia problemele cronice ale ineficienței statului român, fără o reformă structurală care să includă toate nivelurile administrației și să se bazeze pe rezultate concrete. În plus, nu există o claritate în legătură cu atribuțiile acestui nou departament și cu modul în care ar colabora cu alte structuri ale statului, ceea ce ne face să ne întrebăm dacă nu este vorba doar de o inițiativă politică menită să atragă atenția și mai puțin de o strategie funcțională.
Recuperatorii privați: soluție pragmatică sau sursă de abuzuri?
Cea de-a doua propunere controversată a Elenei Lasconi este posibilitatea de a implica firme private de recuperare a prejudiciilor în cazurile în care statul nu reușește să facă acest lucru într-un interval de un an. Această idee, deși aparent inspirată din practici comerciale eficiente, este extrem de periculoasă când vine vorba de sfera publică și de statul de drept.
Privatizarea unei funcții atât de sensibile precum recuperarea prejudiciilor din acte de corupție ar putea deschide calea către abuzuri grave și conflicte de interese. Introducerea recuperatorilor privați în procesele judiciare ridică semne serioase de întrebare cu privire la imparțialitatea și corectitudinea acestor practici. Firmele de recuperare au interese financiare proprii, iar implicarea lor în astfel de procese ar putea transforma lupta împotriva corupției într-o afacere profitabilă pentru terți, mai degrabă decât un efort sincer de a restabili ordinea și justiția.
În plus, există riscul ca aceste firme să recurgă la practici agresive, similare celor utilizate în domeniul recuperării datoriilor, ceea ce ar putea duce la încălcarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor sau la intimidarea celor care nu au resursele necesare pentru a se apăra. În loc să fie o soluție pragmatică, propunerea Elenei Lasconi ar putea submina grav încrederea publicului în capacitatea statului de a face dreptate și de a-și recupera propriile pierderi.
Așadar chiar dacă ambițiile Elenei Lasconi de a reforma statul și de a combate corupția ar putea fi considerate lăudabile în teorie, soluțiile propuse sunt profund problematice. Crearea unui nou departament de eficientizare la Cotroceni nu abordează adevărata problemă a birocrației ineficiente, ci o poate agrava, adăugând un strat suplimentar de complexitate. Pe de altă parte, introducerea recuperatorilor privați în procesul de recuperare a prejudiciilor din corupție deschide ușa către abuzuri și ar putea transforma statul într-un partener al intereselor private în detrimentul cetățenilor.
Autor
-
Robert Manea este absolvent al Facultății de Științe Politice din cadrul Universității București și al European Academy of Diplomacy din Varșovia. Are o experiență de peste 7 ani în presa din țară, acoperind subiecte de politică internă și externă.
View all posts
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News