Guvernul Bolojan se confruntă cu protestul profesorilor chiar în prima zi din noul an școlar. Cadrele didactice resping măsurile de austeritate adoptate de Guvern, iar președintele Nicușor Dan îi sfidează și se afișează la școală.
Profesorii au anunțat marele protest în prima zi de școală și le-au cerut părinților să-i țină pe elevi acasă. Potrivit sindicaliștilor, 80% dintre cadrele didactice participă la acest protest, unii în fața Guvernului, alții în unitățile de învățământ. Președintele Nicușor Dan i-a sfidat pe profesori și a mers cu copilul său la școală, ignorând protestul profesorilor și arătând că e de partea Guvernului.
Profesorii sunt primii bugetari care au avut veniturile tăiate chiar de primul pachet de măsuri de austeritate. Chiar și declarațiile președintelui au continuat să-i sfideze pe profesori, precizând că tăierea salariilor a fost ușor de pus în practică.
„Şi s-a început cu – asta a fost o întrebare pe care multă lume a pus-o – “de ce începeţi cu noi?”. Pentru că asta era cel mai uşor şi mai uşor de pus în practică”, a declarat Nicușor Dan, în urmă cu 4 zile.
Problemele din educație: mai multă muncă, mai puțini bani
În 2023, a fost ultima grevă generală a profesorilor, când Guvernul le-a mărit salariile și cadrele didactice credeau că se vor bucura prea mult timp de salariile mărite. Doi ani mai târziu, guvernul Bolojan a decisă să le taie salariile prin creșterea normei didactice.
Norma didactică a profesorilor a fost mărită cu 2 sau chiar 4 ore, pentru care nu vor fi plătiți în plus. Liderii sindicatelor din educație arată că mărirea normei didactice înseamnă, de fapt, 15.000 de posturi reduse și tăierea salariilor. În multe școli nu se va putea asigura catedra întreagă, iar acest lucru va duce la reducerea salariilor, avertizează sindicaliștii.
Acest lucru îl arată și Legea „Bolojan”, care a introdus măsurile de austeritate pentru profesori. Potrivit legii impuse de Guvern, profesorii pot opta să nu desfășoare norma completă și vor avea diminuate salariile. Prin urmare, dacă nu se va asigura norma completă, salariul va avea de suferit. Și cum norma s-a mărit, mulți profesori vor avea probleme cu salariile.
Cadrele didactice critică și comasarea școlilor, impusă de guvernul Bolojan. 507 unități de învățământ își pierd statutul de unitate cu personalitate juridică și devin structuri arondate. Această decizie a provocat un haos în sistemul de învățământ, pentru că nimeni nu știe ce se va întâmpla cu școlile comasate sau care va fi viitorul lor. Părinții nu știu unde vor învăța copiii lor, profesorii se tem că nu vor mai avea un loc de muncă.
„Ce înseamnă această comasare, această fuziune prin absorbţie, nu ştim sub ce citeriu, care sunt măsurile implicate în această situaţie, ce se va întâmpla cu copiii noştri”, a declarat un părinte, pentru tvrinfo.ro.
Pe lângă creșterea normei didactice, profesorii se vor confrunta și cu un număr mai mare de elevi. Această măsură îi afectează și pe elevi, deoarece mulți riscă să fie neglijați. Într-o clasă de liceu pot fi până la 34 de elevi, față de 26 cât erau înainte de legea Bolojan. Profesorii vor trebui să gestioneze un număr mai mare de elevi, fără să fie plătiți suplimentar. Dar o înghesuială în sălile de clasă afectează cel mai mult activitatea didactică.
Sindicaliștii sunt nemulțumiți și de scăderea tarifului pentru plata cu ora. Aceștia arată că un profesor ar putea ajunge să fie plătit ca un muncitor necalificat.
„Va conduce la imposibilitatea atribuirii orelor rămase libere în regim de plata cu ora, din cauza remunerației derizorii (scăderea cu peste 50% a tarifului orar). Se va ajunge la situația aberantă ca o oră prestată de un profesor la început de carieră să fie plătită la fel cu tariful orar al unui muncitor necalificat. Sunt specializări și discipline deficitare în resursa umană. Cine va presta aceste ore, în regim de plata cu ora?”, precizează Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”.
Protestul profesorilor arată deja efectele măsurilor de austeritate. Participanții la protest acuză că salariile lor au fost reduse, iar unele cadre didactice rămân fără locuri de muncă după ce a fost mărită norma didactică. Sindicaliștii estimează că 20.000 de cadre didactice au participat la protestul din București.
Nicușor Dan a uitat toate promisiunile
În campania electorală pentru alegerile prezidențiale, Nicușor Dan a lansat mai multe mesaje pentru profesori. Acesta promitea „salarii decente” și mai multă finanțare pentru educație.
Pe 12 mai 2025, Nicușor Dan făcea o mare promisiune în fața românilor:
„Nu se pune problema ca salariile profesorilor să scadă. Cât de mult ele vor putea să crească asta e o discuţie la care nu vreau să mă angajez în momentul de faţă. Îmi doresc foarte mult ca ele să crească”.
Pe 13 mai 2025, făcea alte promisiuni pentru sistemul de educație:
„Trebuie să stimulam inclusiv financiar profesori buni, să meargă spre mediul rural, zone care sunt în momentul de față mai puțin acoperite”.
Pe 8 mai 2025, preciza că statul avea bani să ofere bonusuri pentru profesorii care decideau să predea în mediul rural:
„Trebuie să stimulăm profesorii, să stimulăm oamenii care au vocație pedagogică să vină în sistemul de învățământ. Și să stabilim și mai mult, cu bonusuri financiare – e valabil și pentru sănătate – oamenii, pedagogii care aleg să se ducă în zonele rurale, în orașele mici și zonele defavorizate. Statul român are banii pentru asta, dacă nu îi cheltuie pe tot felul de prostii”.
După doar 4 luni, noul președinte nu doar că a uitat de aceste promisiuni, dar în ziua protestului sfidează cadrele didactice care își apără drepturile. Guvernul instalat de Nicușor Dan a impus cea mai dură austeritate chiar în sistemul de învățămând, luând decizia să taie salariile, să reducă locurile de muncă, să desființeze peste 500 de școli.
Președintele i-a abandonat complet pe profesori în această criză. Nu a respectat nicio promisiune, dar îi invită la consultări la Cotroceni, deși nu are nicio soluție pentru aceștia. Președintele nu regretă măsurile de austeritate din educație, după cum reiese din declarațile făcute luni:
„Haideţi să vedem cum se aşază lucrurile acum şi dacă sunt lucruri care pot fi remediate, ele vor fi remediate. Dar a fost un efort pe mai multe direcţii de a reduce deficitul, ăsta a fost efortul pe educaţie şi cum v-am spus el trebuia început mai devreme ca să fie gata în opt săptămâni”.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
