Skip to content
Opinii & Analize

PSD a contestat madatului judecătorului Petre Lăzăroiu într-un document oficial! Argumentele unei suspendări eșuate

În urma cu fix 6 ani, mai precis pe 6 iulie 2012 se declanșa una dintre cele mai spectaculoase operațiuni politice, cu un impact zguduitor pe scena politică românească: suspendarea președintelui Băsescu. Atunci s-a dovedit a fi posibilă parcurgerea unei proceduri parlamentare extrem de anevoioase pentru o majoritate fragilă, dar care nu a întâmpinat dificultăți pentru cei ce urmau să construiască o confortabila majoritate parlamentară.

Acum, PSD și ALDE dețin împreună peste 60% și, pe parcursul zilelor trecute, au dat drumul în presa favorabilă unor informații pe surse, informații ce vorbesc despre o suspendare iminentă a președintelui Iohannis. Că este un subiect întreținut „pentru orice eventualitate” sau că se pregătește într-adevăr suspendarea omului care a beneficiat de cel mai mare număr de voturi direct exprimate, ne face să ne întrebăm ce se pregateste.

Apelul la documente, este cea mai importanta resursă ce însoțește analogia și conexiunea rațională pentru a avea cu adevărat un text care sa anticipeze cate ceva din acțiunea politică.

Dorind să revăd documentul (articol semnat de Cristian Andrei) care a stat la baza supendării lui Traian Băsescu, am recitit rând cu rând argumentația opoziției Președintelui de la acea vreme. Nu mică mi-a fost mirarea, când am dat peste un important cap de acuzare (mai precis cel cu numărul 5) unde este contestat încă de la acea vreme tocmai….contestatul judecător de la Curtea Constituțională, Petre Lăzăroiu. Iată ce zice documentul de suspendare:

De asemenea, Presedintele l-a numit la Curtea Constituțională pe dl Petre Lăzăroiu, pentru un al doilea mandat, cu încălcarea prevederilor art. 142, alin. 2 din Constituție, care prevede că mandatul membrilor Curții nu poate fi reînnoit.”

Spectaculozitatea momentului este dată nu doar de argumentație în sine, dar și de faptul că aceasta este asumată de către același PSD care acum susține valabilitatea mandatului aceluiași om din interiorul Curții.

Dar să vedem ce conținea documentul de suspendare a Președintelui Traian Băsescu, așa cum a fost el citit în plenul Parlamentului în data de 6 iulie 2012 și urmat de un vot favorabil al 256 de parlamentaricare s-au pronunțat pentru organizarea unui referendum.

În mod paradoxal, documentul de suspendare a lui Traian Băsescu, citit în plenul Parlamentului în urmă cu fix 6 ani ne spune câte ceva despre ce va conține o evantuală suspendare a președintelui Iohannis. Iată care erau cele 7 capete de acuzare aduse de către liderii USL, la vremea respectivă și ce s-ar păstra în actualitatea de acum:

Acuza nr 1: ”Preşedintele a uzurpat rolul Prim-ministrului și s-a subtituit în atribuțiile constituționale ale Guvernului.”

La vremea respectivă, Băsescu era acuzat de faptul că el a fost cel care a decis, în locul Guvernului politica fiscală și socială, referirea de bază fiind la momentul în care s-au anunțat tăierile de pensii și de salarii. Iată ce ziceau liderii USL, în documentul de suspendare:

”Prin comportamentul său politic, Preşedintele promovează o stare continuă de încălcare a cadrului constituţional, s-a substituit rolului Guvernului în luarea deciziilor economice și sociale și a exercitat  atribuțiile specifice funcției de Prim-ministru, prin încălcarea gravă a Constituţiei.

Acţiunile preşedintelui au generat măsuri economico-sociale, ce au vizat categoriile sociale vulnerabile, cum ar fi pensionarii şi copii. Traian Băsescu a contribuit la agravarea problemelor acestor categorii atunci când a susţinut cu încrâncenare tăierea sau impozitarea pensiilor sau atunci când a vrut să fie „mai dur” aşa cum chiar el însuşi aprecia în anunţul referitor la neplata alocaţiilor pentru copii. (…)

Transformarea Preşedintelui într-un Prim-ministru a fost asumată în mod deschis de Traian Băsescu. Astfel, deşi multe dintre actele publice au purtat semnătura lui Emil Boc sau a reprezentanţilor altor instituţii, ele sunt rezultatul voinței personale a lui Traian Băsescu. ”

Argumentul era însăși declarația lui Băsescu din mai 2010: „Iar în ceea ce priveşte principalele axe pe care Guvernul şi delegaţia Fondului vor discuta în continuare vi le pot prezenta şi mi le asum şi eu ca soluţii, alături de Guvern. În primul rând este vorba de reducerea fondului de salarii pentru tot aparatul bugetar din România, cu 25%, iar până la sfârşitul anului, şefii de instituţii au obligaţia să-şi facă selecţia, să-i aleagă pe cei mai buni şi nu clientela politică, în aşa fel încât în anul 2011, menţinându-se anvelopa salarială şi în speranţa creşterii economiei, salariile să poată reveni la cele pe care le au acum. Această măsură trebuie luată de la 1 iunie. De asemenea, în ceea ce priveşte pensiile, Guvernul îşi va menţine transferul de 1,7 miliarde euro la fondul de pensii, dar pentru a acoperi pensiile la nivelul actual – şi numeric, şi nivel de plată – ar mai trebui încă circa 500 de milioane de euro, care nu există, aceşti bani nu există. Ca atare, este previzibilă o reducere a pensiilor cu 15%.”

De fapt, primul cap de acuzare din document vizează transformarea Președintelui Băesescu în premier și punea explicit în propoziție a faptului că în laboratoarele de la Cotroceni se luau cele mai importante decizii ale Guvernului Boc. Situațuia era și mai complicată în momentul în care ”preşedintele a acţionat în mod direct, a cerut Guvernului să implementeze anumite măsuri, Emil Boc a ascultat, dar măsurile s-au dovedit a fi neconstituţionale. Este evident că ne-am aflat în faţa unei situaţii de o gravitate deosebită, iar preşedintele nu se poate sustrage de la răspunderea sa directă: a ordonat Guvernului să acționeze în afara cadrului constituţional.

Acuza nr. 2 Președintele a încălcat în mod repetat drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor prevăzute în Constituţie.

Acuzatorii de la PNL și PSD, aliați la acea vreme făceau referire la acest punct la intenția dovedită a fi neconstiutuțională de a tăia pensiile, invocându-se încălcarea art.47 alin.(2) ce prevede dreptul la pensie, ca drept fundamental: „Cetăţenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistenţă medicală în unităţile sanitare de stat, la ajutor de şomaj şi la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege. Cetăţenii au dreptul şi la măsuri de asistenţă socială, potrivit legii.” De asemenea, opoziția președintelui Băsescu vorbea la același cap de acuzare despre faptul că ”Prin declaraţiile susţinute în spaţiul public care contravin cu rolul şi conduita unui preşedinte Traian Băsescu a încălcat, în mod voit, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor  prevăzute în Constituţie la Art. 23 pct. 3: „Orice om care munceşte are dreptul la o retribuire echitabilă şi satisfăcătoare care să-i asigure atât lui, cât şi familiei sale, o existenţă conformă cu demnitatea umană şi completată, la nevoie, prin alte mijloace de protecţie socială.

Tot la acest capitol este invocată încălcarea ”art. 80 al.2 din Constitutie „Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.” , intrucat el se erijeaza  intr-o autoritate care emite judecati de valoare contrare prerogativelor constitutionale de mediere intre stat si societate.

Presedintele nu trebuie sa astepte ivirea unui conflict pentru medierea lui, ci trebuie sa previna asemenea situatii.” Aici sunt invocate declarațiile deocheate la adresa comunității rome, îndemnul adresat medicilor de a părăsi țara, promulgarea prin frauda (episodul Roberta Anastase) a legii pensiilor, dar și încercările de intimidare a presei prin includerea acesteia în categoria vulnerabilităților ce afectează siguranța națională.

Acuza nr. 3: Președintele a  încălcat în mod repetat principiul separaţiei puterilor în stat şi independenţa justiţiei. 

La acest cap de acuzare se vorbea de ”încurajarea procedurii de angajarea răspunderii de către Guvern, procedură care trebuie să fie excepţie şi nu regulă”, dar și de ”atacurile fără precedent la adresa Justiţiei prin care i-a periclitat independenţa” (…) ”De la inceputul celui de al doilea mandat al sau, Presedintele Traian Basescu a manifestat o ingerinta continua in activitatea si autoritatea judecatoreasca, de natura să aduca atingere in mod direct independentei justitiei si principiul separatiei puterilor in stat.” Contestatarii președintelui acuză faptul că Traian Băsescu neagă ”rolul de putere în stat a justiției, aşa cum este prevăzut de art. 21 şi art.16 din Constituţie”

În același document se acuză faptul că ”atacurile presedintelui au vizat si Camera Superioara a Parlamentului, Senatul Romaniei. Traian Basescu atacă in mod direct puterea legislativă, reprezentata de Senatul Romaniei.

Acuza nr.4: Președintele a inițiat un proiect neconstituţional de revizuire a Constituţiei și a încălcat procedura de revizuire a Constituției prevăzută de legea fundamentală.

Aici acuzatorii vorbesc despre promovarea de către Traian Băsescu a unui proiect de revizuire a Constituţiei declarat neconstituţional de către Curtea Constituţională. Se acuză încălcarea art.150 (1) din Constituție ”Revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de Preşedintele României, la propunerea Guvernului, de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor, precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot.” În cazul de faţă proiectul de revizuire a fost trimis de către Preşedinte către Guvern care l-a restituit Preşedintelui. Curtea Constituţională a constatat elemente de neconstituţionalitate, dar Preşedintele a decis totuşi să trimită proiectul de revizuire către Parlament.”

Acuza nr. 5: Președintele a instigat la nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale și a făcut presiuni directe asupra judecătorilor Curții, făcându-le „vizite” înaintea unor decizii importante.

Este invocată în acest caz declarația preşedintelui Băsescu din 16 noiembrie 2011 prin care acesta anunta ca indiferent de decizia Curții Constituționale în ceea ce priveste acțiunea de contestare a actului prin care se tăiau pensiile și salariile, decizi acva rămâne în vigoare. În egală măsură, deeclarația a fost urmată de o vizită surpriză la Curtea Constituţională gest ce a fost acuzat de opozanți a fi o ”încercare de a pune presiune pe judecătorii Curţii”.

Aici, se acuză încălcarea art. 147 și a art 1 (5) care vorbesc de respectarea legilor în vigoare și a Constituției României.

Dar unul dintre cele mai interesante paragrafe din documentul semnat fără echivoxc și asumat cu surle și trâmbițe de către PSD este tocmai contestarea mandatului unui judecător al Curții Constituționale:  ”De asemenea, Presedintele l-a numit la Curtea Constituțională pe dl Petre Lăzăroiu, pentru un al doilea mandat, cu încălcarea prevederilor art. 142, alin. 2 din Constituție, care prevede că mandatul membrilor Curții nu poate fi reînnoit.”

Acuza nr. 6: Președintele a încălcat sistematic principiul neapartenenței politice a persoanei care ocupă funcția prezidențială și a abandonat rolul constituțional de mediator în stat și în societate.

Aici coaliția PSD – PNL vorbea de încălcarea art 84 (1): ”În timpul mandatului, Preşedintele României nu poate fi membru al unui partid şi nu poate îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată.”, invocând faptul că Băsescu era de facto liderul PDL, având acțiuni vădite de partizanat politic și de participare activă la viața de partid a portocaliilor.

Acuza nr.7: Președintele a încălcat în mod grav prevederile Constituției și principiul fundamental al democrației reprezentative, atunci când declară că nu va numi un Prim-ministru din partea USL, chiar dacă această formațiune politică va obține majoritatea absolută în Parlament.

Argumentul de la acest cap de acuzare vorbește despre refuzul de a numi un premier din partea USL și de faptul că nu va respecta viitoarele decizii ale electoratului:

Eu nu mă joc de-a Constituţia. Ea trebuie citită corect, iar (articolul – n.r.) 103 se referă la partide, nu la alianţe. Alianţele sunt variabile. (Opoziţia – n.r.) să citească articolul acesta, să înţeleagă bine ce s-a întâmplat la aceste alegeri (parţiale – n.r.) şi să decidă în consecinţă. Dacă în interiorul USL este un partid care are 51 la sută din membrii Parlamentului, nu voi mai chema pe nimeni altcineva (la negocieri – n.r.) decât pe acel partid”, declara Traian Băsescu la 22 august 2011.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *