Skip to content
Economie

PSD a lăsat sistemul de pensii aproape de faliment. PNL trebuie să crească bugetul și să elimine pensiile speciale – ANALIZĂ

Inquam Photos / Octav Ganea

PSD a lăsat sistemul de pensii din România aproape de faliment, dar continuăm să plătim pensii speciale care ajung la mii de Euro pe lună, în timp ce pensia minimă abia depășește pragul de 150 de Euro. Sistemul de pensii a devenit subiect de dezbatere, iar actualul Guvern PNL vorbește despre reformă, însă momentan nimeni nu se atinge de pensiile speciale.

Totuși, PNL a lansat în spațiul public ideea de a crește opțional vârsta de pensionare la 70 de ani, iar vicepremierul Raluca Turcan ne-a spus că Guvernul va pregăti un proiect prin care anumite categorii de muncitori vor putea opta pentru pensionare la 70 de ani dacă vor dori acest lucru. Este o creștere foarte mare care vizează scăderea numărului de pensionari și creșterea încasărilor la bugetul statului în urma taxelor plătite la salariu. Femeile ar pierde 7 ani și bărbații 5 ani de pensie, deoarece momentan vârsta de pensionare pentru femei este de 63 de ani și 65 de ani pentru bărbați.

Tot pentru pensii, francezii au ieșit în stradă și au protestat deoarece Emmanuel Macron, președintele Franței, voia să mărească pragul de pensionare de la 62 de ani la 64 de ani.

Prin faptul că Iohannis a spus că este de acord cu pensionarea opțională la 70 de ani, dacă anumite persoane vor opta pentru această posibilitate, este un gest asemănător cu ceea ce a făcut Traian Băsescu în timpul guvernului Boc, când și-a asumat anumite proiecte ale guvernului și a fost sancționat de electorat. Nici nu ar trebui să se implice într-un dezastru provocat de PSD.

Florin Cîțu, ministrul Finanțelor, a anunțat că în actualul sistem de pensii, cei născuți după 1970 nu vor mai lua pensie pentru că nu vor mai fi bani. Principalii factori care duc la acest lucru sunt natalitatea foarte scăzută și migrația. An de an România pierde forță de muncă, dar principala cauză pentru pierderea forței de muncă sunt salariile foarte mici. Pe o piață europeană unde Germania sau Franța oferă salarii peste 1000 de Euro, România trebuie să crească nivelul salariilor dacă vrea să-și mențină muncitorii în țară.

CITIȚI ȘI: Florin Cîțu, semnal de alarmă: Nu vom putea să plătim pensii în 20 de ani. Ce soluție propune

Dar ca oricare alt sistem din România, și sistemul de pensii se confruntă cu subfinanțare. Prea puțini bani pentru pensii. Chiar dacă sunt bani puțini, o mare parte din aceștia merge către pensiile speciale. Există o diferență uriașă între cea mai mică pensie – 640 de lei – și cea mai mare pensie – 66.702 lei – adică e mai mare de 100 de ori.

România plătește pensii de 10.000 de lei pe lună unor parlamentari care au prins câteva mandate, iar la SRI toate pensiile sunt secrete, dar în niciun caz nu sunt mici, mai ales pentru numeroșii generali inutili din serviciile secrete.

România, bani doar pentru pensiile bogaților

Chiar dacă anumite categorii primesc pensii uriașe, sistemul de pensii din România este cel mai sărac din Uniunea Europeană.

România a alocat pentru sistemul de pensii doar 8,1% din PIB, în timp ce media UE este de 12,8%, potrivit Eurostat (detalii aici) din anul 2015. Cel mai mult, oferă grecii cu 17,8% din PIB, italienii cu 16,5% din PIB și francezii cu 15%. Bulgaria oferă 8,6% din PIB.

În 2016, România a rămas printre ultimele țări din Uniunea Europeană în ceea ce privește protecția socială. România a scăzut la 7,5% pentru protecția socială, unde sunt incluse toate tipurile de pensii (parțială, anticipată, dizabilitate etc). Se poate observa pe graficul de mai jos că media europeană este de 12,5%, iar România este cu 5 procente mai jos. Grecia, Italia și Franța au fost în 2016 țările cu cel mai mare buget pentru pensii.

La capitolul cheltuieli, România a alocat pentru sistemul de pensii, în 2017, suma de 15.027 milioane de euro, pentru 5,2 milioane de pensionari, potrivit Eurostat. În timp ce Ungaria, o țară cu aproape 2 milioane de pensionari, a avut în 2017 un buget de 10.177 milioane de euro. Bulgaria, o țară mai săracă decât România, are 2,2 milioane de pensionari, iar în 2017 a alocat pentru pensii suma de 4.195 milioane de euro. Problema Bulgariei este aceea că are cel mai mic PIB din UE și chiar dacă alocă procentual mai mult decât România, acest lucru nu se simte în buzunarele cetățenilor.

În cazul României, dacă luăm în considerare suma alocată, numărul de pensionari și PIB-ul pe cap de locuitor, reiese că suntem penultimii din Uniunea Europeană la acest capitol. În comparație cu numărul de pensionari, avem cel mai mic procent din PIB pentru pensii.

Pentru a ne apropia de statele din Vest, România trebuie să crească bugetul pentru sistemul de pensii an de an. Media europeană este de 12,5% din PIB, ceea ce acum pare un vis pentru România.

O altă problemă pentru România este distribuirea banilor pentru pensii, deoarece o mare parte ajunge la anumite categorii „speciale”, care încasează pensii mult prea mari pentru ceea ce își permite România, în timp ce alți pensionari primesc 700 de lei.

O viitoare reformă a sistemului de pensii trebuie să gândească un nou mecanism de distribuire a banilor, astfel încât să nu mai avem discrepanțe uriașe. Nici ideea contribuției nu este cea mai potrivită, deoarece la salariul minim mulți se vor trezi cu o pensie mult mai mică decât salariul, după 40 de ani de muncă. România trebuie să stabilească un prag minim și un prag maxim pentru pensii, altfel sistemul de pensii va continua să producă inegalități în societate.

Deși România are cel mai sărac sistem de pensii din UE, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, se opune intenției de a mări punctul de pensie cu 40%. Dar Mugur Isărescu nu vorbește și despre povara pensiilor speciale și că acestea ar trebui eliminate în primul rând și aduse la nivelul țării noastre.

În aceste condiții, creșterea pensiei în 2020 cu 40% este o altă măsură care va alimenta și mai mult inegalitățile. Cei cu pensii de mii de euro vor primi și mai mulți bani, iar cei săraci vor primi prea puțini bani. De asemenea, categoriile „speciale” contribuie foarte puțini ani la bugetul statului. Spre exemplu magistrații sau angajații SRI se pot pensiona la 40 de ani, după doar 20 de ani de activitate, însă au toți pensii speciale. Astfel, contribuția lor nu justifică deloc suma pe care o încasează.

Mai mulți membri PSD acuză în 2020 actualul guvern pentru dezastrul din sistemul de pensii, dar uită că PSD a contribuit la aceste dezastru în ultimii ani și n-a făcut decât să crească pensiile deja foarte mari. Tot PSD a introdus pensiile pentru parlamentari sau primari, tot PSD a eliminat impozitul pentru angajații din IT, tot PSD a decis pensionarea magistraților după 20 de ani de activitate cu pensii „speciale” și că guvernele PSD, indiferent de cine au fost conduse, n-au avut nici cea mai mică intenție să reducă pensiile speciale. Toate aceste lucruri nu reprezintă social-democrație, ci doar un mod prin care cei bogați au devenit și mai bogați, iar săracii au fost păcăliți cu o sută de lei pe lună. PSD a avut o guvernare neoliberală în ultimii 7 ani.

Principala măsură pe care trebuie să o ia Guvernul PNL pentru a evita falimentul sistemului de pensii este aceea de a limita creșterea exagerată a pensiilor foarte mari și să le reducă la un prag acceptabil pentru o țară precum România. Fără reducerea drastică a pensiilor speciale, alte discuții vor fi zadarnice.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *