Skip to content
Politică

PSD revine la guvernare cu garnitura Dragnea: Răzvan Cuc, ministrul „nu promit niciun kilometru de autostradă”, s-ar putea reîntoarce la Transporturi

Inquam Photos / Octav Ganea

Social-democratul Răzvan Cuc, fost ministru al Transporturilor, s-ar putea reîntoarce la minister. În guvernul Cîțu, ministerul Transporturilor era la USR, însă într-o nouă coaliție PNL-PSD, social-democrații ar putea revendica ministerul Transporturilor. Deși negocierile sunt departe de a se fi încheiat, Răzvan Cuc își face încălzirea pentru un nou mandat de ministru al Transporturilor. Alte nume vehiculate pentru postul de ministru al Transporturilor sunt Marian Mina, fostul director regional de la Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) București, și fostul premier Mihai Tudose, actual europarlamentar.

Fost ministru al Transporturilor în Guvernele Grindeanu şi Tudose şi fost secretar de stat în minister, Alexandru Răzvan Cuc și-a continuat carierea de ministru al transporturilor și în Guvernul Dăncilă. O posibilă revenire a lui Răzvan Cuc la Ministerul Transporturilor stârnește ample îngrijorări, având în vedere scandalurile în care a fost implicat în mandatele sale.

„Nu promit niciun kilometru de autostradă“

În ianuarie 2017, întrebat de jurnalişti câţi kilometri de autostradă şi-a propus să inaugureze în acel an, Cuc a răspuns: „Nu promit niciun kilometru de autostradă“. Şi s-a ţinut de cuvânt: nu a fost construit niciun kilometru de autostradă în mandatul său.

În toamna anului 2017 şi-a dat demisia la solicitarea premierului Mihai Tudose. „Şi-a dat demisia pentru că i-am zis eu: «băi, dă-ţi demisia»! Domnul Cuc a fost un exemplu de cum să fii ministru şi să nu faci nimic“, a comentat Mihai Tudose atunci când a aflat despre posibila reîntoarcere a lui Răzvan Cuc în Guvern.

Numele lui Răzvan Cuc, implicat în mai multe scandaluri

În luna octombrie 2019, DNA s-a autosesizat în cazul acuzațiilor că ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, i-ar fi cerut fostei directoare Tarom, Mădălina Mezei, să rețină avioanele la sol în ziua moțiunii de cenzură astfel încât parlamentarii să nu poată vota.

Mai exact, Mezei a spus că, în ziua moțiunii de cenzură, când o parte dintre parlamentari trebuiau să vină din ţară pentru a participa la vot, ministrul demis al Transporturilor i-ar fi cerut să reţină aeronavele la sol pentru a împiedica votul.

„Ministrul (n.r. – Cuc) m-a chemat la el în birou, cu două zile înainte (n.r. – de moțiunea de cenzură) să îmi spună că trebuie să luăm niște curse interne, ca să oprim accesul parlamentarilor la votarea moțiunii de cenzură. I-am răspuns că așa ceva este imposibil, pentru că noi nu suntem stăpâni de sclavi. Suntem o companie de oameni liberi. Indiferent ce le-aș fi spus eu oamenilor, ei n-ar fi făcut așa ceva și, evident, eu n-aș fi putut să le cer așa ceva”, a afirmat Mădălina Mezei, fostul director general TAROM, într-o conferință de presă.

Fostul director general TAROM a adăugat că ministrul Cuc i-a cerut să identifice senatorii și deputații aflați la bordul a cinci zboruri interne, care veneau la București dinspre Timișoara, Oradea, Baia Mare și Satu Mare.

„Inițial, era vorba despre cinci zboruri. Timișoara, Oradea, Baia Mare, Satu Mare – două curse de Timișoara. Mi-a cerut domnul Cuc să identific senatorii și deputații aflați la bord. I-am arătat, după care mi-a zis că mă contactează a doua zi să-mi spună finalul deciziei dumnealui. Bineînțeles, în acea seară, am fost afectată puternic emoțional. M-am gândit cum să fac, cum să îi demontez planul”, a adăugat Mădălina Mezei.

Amintim și de cazul în care Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a închiriat şi a plătit, de mai multe ori, elicoptere folosite în deplasări de fostul ministru al Transporturilor, Răzvan Cuc. Acesta a efectuat trei zboruri, pentru care CNAIR a plătit 115.000 de lei. Explicaţia lui: zborurile au fost făcute în interes de serviciu, „pentru români, nu pentru Cuc”.

Ultimul tun dat de Răzvan Cuc înainte de a pleca din Ministerul Transporturilor

În octombrie 2019, jurnalistul Silviu Mănăstire, moderator el emisiunii „Dosar de Politician”, de la postul de televiziune B1 TV, anunța un ultim tun pe care ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, se pregătea să îl dea înainte de a părăsi Palatul Victoria. Potrivit jurnalistului, ministrul forța, în ultima ședință de guvern, semnarea contractului în sistem parteneriat public-privat (PPP) pentru construcția autostrăzii Ploiești – Brașov cu asocierea chinezo-turcă China Communications Construction Company – Makyol Insaat Sanayi Turizm. Lucru care s-a și întâmplat. Cuc a anunțat că „s-a ținut de cuvânt” și contractul pentru autostrada Braşov – Ploieşti va fi al chinezilor. Astfel, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) a ajuns la o înţelegere cu asocierea China Communications Construction Company – Makyol Insaat Sanayi Turizm pentru realizarea în regim de parteneriat public-privat (PPP) a autostrăzii Ploieşti-Braşov.

DETALII AICI: Ultimul tun dat de Răzvan Cuc înainte de a pleca din Ministerul Transporturilor: contractul pentru autostrada Braşov – Ploieşti va fi al chinezilor

Tunul dat de Răzvan Cuc, chiar înainte de a părăsi scaunul de la Ministerul Transporturilor venea să contrazică discuțiile avute de președintele Klaus Iohannis cu omologul său de la acea vreme, Donald Trump, referitoare la blocarea intereselor economice ale Chinei in România.

„A fost semnat un memorandum de înțelegere privind tehnlogia 5G, având în vedere siguranța rețelelor de comunicații wireless de generația a cincea pentru asigurarea prosperității dar și a securității naționale.

În România se pregătește o procedură publică pentru asta și cred că toată lumea s-ar bucura dacă am avea mai multe oferte inclusiv din partea americană. Aici este vorba despre companii private care vor veni și sperăm să se întâmple acest lucru. memorandumul nu se referă la o anumită companie, ci clarifică unele criterii de transparență, de compatibilitate cu statul de drept și așa mai departe”, a spus la acea vreme Iohannis.

Într-o declarație comună semnată de Iohannis și Trump în 2019 se arăta că România și SUA „caută să evite riscurile de securitate care însoțesc investițiile chineze în rețelele de telecomunicații 5G”. La rândul său, Casa Albă a transmis la acea vreme, într-un comunicat orficial, după vizita lui Iohannis, că „România este hotărâtă să lucreze cu Statele Unite pentru combaterea amenințărilor de securitate cibernetică ridicate de furnizorii chinezi în domeniul rețelelor 5G”.

Totodată, amintim că Statele Unite au plasat pe ”lista neagră” grupul China General Nuclear Power Corp (CGN), cu care România ar fi urmat să realizeze Reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă. Proiectul realizării Reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă durează încă din anii 80, când Nicolae Ceaușescu dorea să instaleze cinci reactoare pe platformă. Unitatea 1 a fost dată în funcțiune în anul 1996, iar Reactorul 2 în anul 2007. Pentru celelalte două unități a existat o companie de proiect ce avea ca investitori grupurile RWE, Engie, CEZ, Enel, Arcelor Mittal și Iberdrola.

Afacerea a căzut în perioada 2010-2011, din cauza crizei și a reorientării către energie regenerabilă a investitorilor. Ulterior, din 2013 statul român a dus negocieri cu chinezii. În anul 2014 s-a semnat un memorandum cu China General Nuclear Corp, iar în primăvara lui 2019 s-a semnat Acordul Investitorilor. Proiectul actual necesită investiții de 6,4 miliarde de euro.

Audiat în dosarul mitei de la PSD Arad

Numele fostului ministru al Transporturilor a apărut și în dosarul mitei de la PSD Arad, acesta fiind chemat la DNA pentru a da explicații în calitate de martor. Vă reamintim că, în 9 decembrie anul trecut, procurorii DNA Timișoara au descins în mai multe locații din Arad și Timiș. Oamenii legii vizau politicieni și angajați ai DRDP Timișoara bănuiți de fapte de corupție. Printre locațiile percheziționate au fost sediul PSD Arad și sediul DRDP Timișoara.

„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Timișoara efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupție, săvârşite în perioada 2016-2019. În cursul zilei de 09 decembrie 2019, ca urmare a obținerii autorizărilor legale de la instanța competentă, sunt efectuate percheziții domiciliare în 5 locații situate pe raza județelor Timiș și Arad, din care două sunt sediile unor instituții publice, restul reprezentând sediul județean al unui partid politic și domiciliile unor persoane fizice. În cauză, procurorii beneficiază de sprijin de specialitate din partea Direcției Generale Anticorupție”, au transmis în 9 decembrie procurorii DNA.

Mai mulți politicieni, dar și angajați și foști angajați ai DRDP Timișoara au fost duși la audieri, iar la finalul lor, opt persoane au fost reținute pentru 24 de ore. A fost vorba despre Cristian Ispravnic – consilier județean PSD Arad și șeful DRDP Timișoara, Elisabeta Miuțescu – arădeancă angajată la DRDP Timișoara, Mirel Pascu – angajat DRDP Timișoara, Cristian Dima – angajat DRDP Timișoara, Mircea Lucaciu – membru PSD Arad și angajat DRDP Timișoara, Alin Băețan – angajat DRDP Timișoara, Cristian Horgea – soțul fostului prefect de Arad, Florentina Horogea și Anca Stoenescu – membru PSD Arad și fost inspector școlar general la ISJ Arad.

În 10 decembrie, cei opt au fost prezentați magistraților de la Înalta Curte de Casație și Justiție, iar magistrații de acolo au respins cererile de arestare făcute de DNA. Trei dintre persoanele implicate au fost însă plasate sub control judiciar pentru 60 de zile. Acestea sunt: Cristian Ispravnic – șeful DRDP Timișoara, Cristian Horgea – șef al Agenției de Control și Încasare Nădlac II și Elisabeta Miuțescu – angajată în cadrul Agenției de Control și Încasări Nădlac II.

S-a lăudat cu un doctorat pe care nu-l are, pentru că a fost exmatriculat

Fostul ministru al Transporturilor Răzvan Cuc se lăuda în urmă cu câteva luni cu o diplomă de doctorat la Academia Română, pe care nu o deține. PSD-istul își trecuse în CV-ul publicat pe pagina Senatului că este doctorand.

Doctorand din septembrie 2008, Impactul integrării în Uniunea Europeană asupra comerțului exterior al României, Academia Română”.

Răzvan Cuc s-a mai lăudat cu acest doctorat și pe vremea când era deputat. El, de fapt, a fost exmatriculat în anul 2013 din cauza absențelor. De altfel a și recunoscut acest lucru în 2016, afirmând atunci că a uitat să șteargă din CV această informație eronată.

Câțiva ani mai târziu, crezând probabil că a fost uitată această informație, Cuc și-a trecut din nou doctoratul pe care nu-l are în CV.

Contactat de Newsweek România, Răzvanc Cuc a spus că „este o greșeală în CV pe care o voi remedia. Am renunțat la doctorat”. Practic, aceeași motivație: a uitat să șteargă paragraful din document.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *