O delegație a guvernului de la Chișinău condusă de prim-ministrul Dorin Recean se află, astăzi, 25.06 a.c., în mijlocul primelor negocieri legate de aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Întâlnirea cu oficialii europeni se desfășoară la Luxembourg.
Ina Coşeru, preşedintele Comisiei pentru politică externă şi integrare europeană din Republica Moldova a explicat, într-un interviu acordat PS News, că legislația Republicii Moldova trebuie să fie armonizată cu cea europeană, iar conferința de azi, care dă startul negocierilor este doar începutul unui drum lung, democratic, pentru țara sa.
„Pornim cu gânduri pozitive, pentru că în tot procesul ăsta am fost susținuți de toate țările Uniunii Europene. Dar așa cum spun eu de ficare dată când am ocazia, România a fost cea mai importantă voce la Bruxelles, pentru a susține Republica Moldova în statul de țară candidată la UE, pentru ca în 2023, Consiliul European să aprobe deschiderea negocierilor.
Astăzi este organizată conferința interguvernamentală care dă startul negocierilor. Asta înseamnă că trebuie să desfășurăm acel screening bilateral, adică evaluarea gradului de aproximare a legislației noastre la cea acquis-ul comunitar (n.r. totalitatea drepturilor și a obligațiilor comune care decurg din statutul de stat membru al Uniunii Europene).
În cadrul acordului de asociere semnat cu Uniunea Europeană în 2014 am început procesul de armonizare la primele 705 direcții europene. Acum, Bruxelles-ul trebuie să evalueze gradul de armonizare, după care urmează deschiderea negocierilor.
Așteptăm începutul anului 2025 , cu primele capitole care țin de aspecte fundamentale.
Noi am avut o listă de condiționalităti și am lucrat la ele, împreună cu partenerii europeni. Ultimul raport al Comisiei Europeni pe trei condiționalități care țin de: reforma în sectorul justiției, lupta cu lupta cu corupția și de dez(olarhizarea) a fost emis ca fiind un raport pozitiv.
Mai departe, noi suntem avantajați în raport cu Ucraina, pentru că limba română este una dintre cele 24 de limbi oficiale UE și toate direcțiile Uniunii Europene sunt traduse în limba română. Vorbim despre 27.000 de directive.
Celelalte state, cum este și Ucraina, vor trebui să traducă directivele. Asta ține și de resurse financiare uriașe și de timp Noi avem acest avantaj.
Va trebui să ne mișcăm foarte repede în baza experienței acumulate de România. Am început să stabilim cooperarea, ca și legăturile între parlamentele noastre, între guvernele noastre. Trebuie să învățăm cât mai repede posibil din toate experiențele învățate de România în procesul de integrare.
Întâlnirile de evaluare sau pe screening bilateral vor fi organizate o singură dată, în toamnă, la Bruxelles.
Deja noi facem evaluare internă pentru fiecare minister din Republica Moldova, după care vor fi elaborate rapoarte care vor fi prezentate la Bruxelles, partenerilor europeni.
Uniunea Europeană va evalua gradul de aproximare a legislației astfel încât noi să începem de acolo de unde suntem, nu de la zero.
Dar, avem directive care au fost deja abordate în procesul de implementare a corpului de asociere și va trebui Uniunea Europeană să precizeze unde ne situăm, noi, acum”, a explicat preşedintele Comisiei pentru politică externă şi integrare europeană din R. Moldova.
Întâlnirile de la Luxemburg vin după ce, pe 21 iunie, Consiliul European a anunțat că țările membre au aprobat începerea negocierilor de aderare cu Republica Moldova și Ucraina. Chișinăul și Kievul au primit statut de candidat la UE în iunie 2023.
În aceeași zi, președinta Maia Sandu a semnat un decret privind instituțiile din Republica Moldova implicate în negocieri. Pe 20 octombrie, odată cu alegerile prezidențiale la care Maia Sandu va candida pentru un nou mandat, va avea loc și un referendum la care cetățenii moldoveni sunt chemați să aprobe sau să respingă parcursul european al țării.
La rândul său, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a arătat satisfăcut de intrarea în faza negocierilor oficiale de aderare.
„Generații întregi de oameni își realizează visul european. Ucraina se întoarce în Europa”, a declarat președintele Volodimir Zelenski.
Moldova și Ucraina fac parte dintr-o listă lungă de țări care își doresc statutul de membru al UE și se află în diverse etape ale procesului de aderare: Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia și Turcia.
Turcia a obținut statutul de țară candidată în 1999 și a început negocierile în 2005 dar procesul de aderare nu s-a încheiat nici până în 2024.
Ultima țară care a fost admisă în UE a fost Croația, care a aderat în 2013. România și Bulgaria au aderat în 2007.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
