Skip to content
Republica Moldova

R.Moldova joacă o carte istorică: cum vor fi organizate alegerile parlamentare de duminică. Harta secțiilor de votare din România

Council of Europe

La 11 iulie 2021 în Republica Moldova vor avea loc alegeri parlamentare anticipate, fiind cel de-al X-lea scrutin parlamentar de la declararea independenței. Cetățenii vor alege o nouă componență a Parlamentului – organul reprezentativ suprem al poporului și unica autoritate legislativă a statului. 150 de secţii de votare vor fi organizate în afara Republicii Moldova, iar dintre acestea, 12 secţii vor fi organizate în România, două dintre ele fiind în Bucureşti.

Potrivit Ministerului Afacerilor Externe din Republica Moldova, pentru acest scrutin vor fi disponibile 31 de secţii de votare în Italia, 17 în Federaţia Rusă, 13 în Statele Unite ale Americii şi 10 în Franţa.

Iată care sunt cele 12 secţii de votare de pe teritoriul României:

Bucureşti (sediul Autorităţii Electorale Permanente): str. Stavropoleos 6, sector 3;

Bucureşti (sediul Biroului Electoral Central): str. Eugeniu Carada 1, sector 3;

Iaşi: Casa de Cultură a Studenţilor, str. Vasile Conta, nr.30;

Suceava: Universitatea „Ştefan cel Mare Suceava”, str. Universităţii, nr. 13;

Galaţi: Universitatea „Dunărea de Jos”, str. Domnească, nr. 47;

Bacău: Universitatea „Vasile Alecsandri”, Calea Mărăşeşti, nr. 157;

Cluj-Napoca: Casa de Cultură a Studenţilor, Piaţa „Lucian Blaga”, nr. 1-3;

Timişoara: Colegiul Naţional de Artă „Ion Vidu”, str. Cluj, nr. 12;

Braşov: Casa de Cultură a Studenţilor, str. Memorandumului, nr. 39;

Sibiu: Şcoala Gimnazială „Regina Maria”, str. Zaharia Boiu, nr. 1;

Constanţa: Universitatea „Ovidius”, b-dul Mamaia, nr. 124, Aleea Universităţii nr. 1;

Craiova: Universitatea „Craiova”, str. Alexandru Ioan Cuza, nr. 13.

Toate secţiile de votare vor funcţiona în intervalul 7,00 – 21,00.

În exclusivitate pentru PS News, Emil Jacotă, însărcinat cu afaceri al Ambasadei Republicii Moldova la Bucureşti, a adăugat și că peste 20.000 de cetăţeni ai Republicii Moldova au votat la scrutinul trecut pe teritoriul României.

Concurenți electorali

Cel puțin 14 partide au fost înscrise pe listele electorale, dar practic confruntarea se poartă între Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS), care o susține pe Maia Sandu și “blocul electoral” al Comuniştilor şi Socialiştilor, unde se află politicienii pro – ruși, avându-i drept lideri pe foștii preşedinţi Igor Dodon şi Vladimir Voronin. Rezultatul alegerilor din 11 iulie 2021 este cel care-i poate permite președintelui Maia Sandu să dispună formarea unui guvern reformator, cu care să poată colabora. Iar unul dintre avantajele demarării acestor reforme ar fi, probabil, acordarea, din partea Comisiei Europene, a 600 de milioane de euro, sub forma unui plan de redresare pentru Republica Moldova.

Comisia Europeana a aprobat la 1 iunie un plan de redresare economică pentru Republica Moldova în valoare de 600 de milioane de euro pentru următorii trei ani. Banii vor fi oferiţi sub formă de granturi, asistenţă macrofinanciară şi investiţii. Circa 230 de milioane de euro din această sumă vor merge la dezvoltarea infrastructurii, inclusiv pentru proiectul de interconectare energetică cu România şi conservarea râului Nistru.

Alte 220 de milioane de euro vor fi alocate pentru gestionarea finanţelor publice, iar 100 de milioane de euro – pentru dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii şi a comunităţilor locale. Câte 25 de milioane de euro sunt prevăzute pentru domeniul educaţiei şi reforma justiţiei.

Cele 600 de milioane de euro prevăzute în planul de redresare economică pentru Republica Moldova aprobat de Comisia Europeană vor fi alocate cu condiţia ca autorităţile de la Chişinău să se angajeze ferm pe calea continuării reformelor în special în domeniile justiţiei şi combaterii corupţiei, a anunțat săptămâna trecută Katarina Mathernova, director general-adjunct pentru politica de vecinătate şi negocierile de extindere.

„Suntem alături de Republica Moldova, iar acest plan va putea fi implementat în totalitate dacă va exista un guvern şi un parlament care va continua reformele. Principala condiţie pentru realizarea acestui plan este un guvern şi un parlament orientat spre reforme”, a menţionat Katarina Mathernova, într-o conferinţă de presă comună cu preşedintele Maia Sandu.

Nr. Concurentul Candidați
1 Partidul “Acasă Construim Europa”
Facem ordine în Moldova. Pentru oameni
79
2 Partidul Acțiunii Comune – Congresul Civic
Avem de ales!
101
3 Blocul electoral “Renato Usatîi”
Mână de fier în mănușă de catifea
103
4 Partidul “Șor”
Noi lucrăm pentru oameni
101
5 Partidul Acțiune și Solidaritate
Pornim vremurile bune
98
6 Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor
Împreună vom învinge!
102
7 Mișcarea Profesioniștilor “Speranța-Надежда”
Stop genocid!
53
8 Partidul Democrat din Moldova
Moldova altfel: Faptele vorbesc
103
9 Platforma Demnitate și Adevăr
Fapta bună ne adună!
101
10 Partidul Unității Naționale
Pune umărul la Unire!
92
11 Partidul “Democrația Acasă”
Să fim gospodari la noi acasă!
101
12 Partidul “NOI”
Uniți contra sistemului
53
13 Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei
Împreună pentru Țară
101
14 Alianța pentru Unirea Românilor
Votează AUR, alege România!
103
15 Partidul Verde Ecologist
Verde pentru sănătate și viitor!
65
16 Partidul Legii și Dreptății
Legea este pentru toți!
56
17 Partidul “Puterea Oamenilor”
Oameni pentru oameni
57
18 Partidul Regiunilor din Moldova
Lider cinstit, echipa în forță, stat puternic!
93
19 Partidul “Patrioții Moldovei”
E timpul să ne întoarcem acasă!
55
20 Partidul Schimbării
Partidul Schimbării – forța schimbării!
53
21 Partidul “Noua Opțiune Istorică”
Solidaritate și progres
58
22 Partidul Oamenilor Muncii
Să întoarcem țara oamenilor și oamenii în țară!
62
23 Veaceslav Valico
Cred în schimbare!

Finanțarea campaniei electorale

21 mai – 2 iulie 2021

Finanțarea campaniilor electorale ale concurenților electorali de către persoane fizice sau juridice se efectuează prin intermediul unui cont bancar cu mențiunea “Fond electoral”. Pentru alegerile parlamentare din 2021, Comisia Electorală Centrală a stabilit[1] plafonul mijloacelor bănești ce pot fi virate în contul electoral al unui concurent în mărime de 20 707 700 lei, iar pentru un grup de inițiativă al candidatului independent – de 108 950 lei.

În tabel sunt prezentate venituri și cheltuieli de campanie în lei, raportate la Comisia Electorală Centrală de către concurenții electorali.

Concurentul Venituri Cheltuieli
350 271 308 607
894 700 873 776
11 585 092 11 261 402
3 848 000 3 836 996
5 620 968 5 494 273
4 089 000 3 635 393
1 205 980 1 189 649
1 140 575 1 139 618
215 500 211 287
95 924 93 506
32 000 31 987
1 055 577 1 055 450
660 000 651 995
589 205 471 653
102 000 72 768
28 000 18 464
110 000 104 697
5 200 5 200

Secții de votare în străinătate

Pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, MAEIE a propus deschiderea a 191 de secții de votare în 38 de țări, cu 52 mai multe decât la scrutinul prezidențial din 2020. Creșterea numărului secțiilor de votare a fost motivată de o majorare cu 39 940 a înregistrărilor prealabile depuse în anul 2021 și de o participare la vot fără precedent în străinătate de 263 177 de alegători în turul doi al prezidențialelor.

La ședința din 5 iunie 2021, proiectul inițial al Comisiei Electorale Centrale de a deschide 162 de secții de votare în străinătate a fost respins, fiind aprobată hotărârea care a menținut cele 139 de secții de votare deschise la alegerile prezidențiale din 2020. Confruntată cu critici din partea societății civile, diasporei, Avocatului Poporului, președintelui Republicii Moldova și a concurenților electorali, autoritatea electorală a revizuit numărul și locația secțiilor de votare în străinătate, majorându-le de la 139 la 146.

Nr. Țara Localitatea Înregistrări Secții Înregistrări per secție 2020
38/1 Austria Viena 304 1 304
1 510
38/2 Azerbaidjan Baku 11 1 11
53
38/3 Belarus Minsk 14 1 14
216
38/4–5 Belgia Bruxelles 1 338 2 669
6 506
38/6 Bulgaria Sofia 28 1 28
239
[+/-] Canada 4 orașe 1 874 4 469
5 051
38/11 Cehia Praga 515 1 515
3 108
38/12 China Beijing 7 1 7
19
38/13 Cipru Limassol 170 1 170
577
38/14 Danemarca Copenhaga 361 1 361
911
38/17 EAU Abu Dhabi 139 1 139
176
38/16 Elveția Geneva 362 1 362
1 593
38/18 Estonia Tallinn 54 1 54
226
[+/-] Franța 8 orașe 7 325 10 733
26 939
[+/-] Germania 10 orașe 9 747 11 886
20 473
38/15 Grecia Atena 428 1 428
2 313
[+/-] Irlanda 2 orașe 4 392 4 1 098
11 189
[+/-] Israel 2 orașe 467 2 234
4 990
[+/-] Italia 27 de orașe 18 279 31 590
82 069
38/94 Japonia Tokyo 15 1 15
30
38/95 Letonia Riga 29 1 29
84
38/96 Lituania Vilnius 15 1 15
77
[+/-] Marea Britanie 5 orașe 13 370 11 1 215
26 408
38/108 Norvegia Oslo 245 1 245
598
38/113 Olanda Haga 524 1 524
2 779
38/109 Polonia Varșovia 83 1 83
317
[+/-] Portugalia 3 orașe 1 074 3 358
5 847
38/144 Qatar Doha 18 1 18
66
[+/-] România 11 orașe 6 173 12 514
19 126
[+/-] Rusia 4 orașe, o regiune 4 789 17 282
11 457
[+/-] Spania 5 orașe 1 535 5 307
8 272
[+/-] SUA 13 orașe 2 795 13 215
9 838
38/145 Suedia Stockholm 137 1 137
368
[+/-] Turcia 2 orașe 88 2 44
1 408
[+/-] Ucraina 2 orașe 65 2 33
512
38/150 Ungaria Budapesta 60 1 60
247
[+/-] Toate secțiile 76 830 (77%) 150 512
255 592 (97%)

Sondaje de opinie

Sondajele de opinie reflectă preferințele de vot ale alegătorilor din perioada preelectorală, cuprinsă între ianuarie–aprilie 2021, și perioada electorală, care se încheie odată cu validarea rezultatelor alegerilor parlamentare. Respondenții au fost întrebați: Cu ce partid ați vota, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare?Cifrele sondajelor se raportează la respondenții care au formulat o opțiune clară de vot și sunt calculate pe un subeșantion din care au fost eliminați cei indeciși.

Perioada Instituția PAS Blocul Comuniștilor și Socialiștilor Șor Renato Usatîi Platforma DA AUR
mai–iul 2021 Mediu în perioada electorală 43,2% 33,3% 6,6% 5,1% 2,9% 1,6%
20–30 iun CBS-Research III / WatchDog.MD, IPP[1. 1] 50,9 30,5 4,7 5,2 1,2 0,7
10–20 iun Vox Populi VI // ASDM[1. 2] 38,5 36,7 6,9 5,2 4,4 1,1
12–19 iun CBS-Research II / WatchDog.MD, IPP 49,7 27,9 4,7 6,3 1,8 1,7
2–8 iun CBS-Research / WatchDog.MD, IPP 50,5 32,5 5,1 5,0 2,0 0,9
24 mai – 5 iun Vox Populi V // ASDM 36,5 36,1 7,3 4,8 4,4 1,3
19–28 mai iData IV[1. 3] 39,1 33,4 10,1 4,9 3,5 4,8
14–22 mai Vox Populi IV // ASDM 37,0 35,8 7,6 4,4 3,3 0,8
ian–apr 2021 Mediu în perioada preelectorală 41,6% 34,7% 9,1% 5,6% 3,9% 0,4%
8–20 apr Vox Populi III // ASDM 39,7 39,4 10,0 3,7 3,2
20–31 mar iData III 41,3 36,1 9,2 4,9 4,3
9–23 mar [imas] II[1. 4] 42,5 37,5 7,1 4,3 2,0 1,1
9 feb – 16 mar International Republican Institute (IRI)[1. 5] 42,9 28,6 6,5 7,8 6,5 1,3
19–27 feb iData II 43,0 34,1 9,9 3,3 5,2 0,5
12–20 feb Vox Populi II // ASDM 36,0 36,6 9,7 7,4 4,3
28 ian – 14 feb Barometrul Opiniei Publice // IPP[1. 6] 48,7 29,9 8,7 6,3 2,8 0,2
14 ian – 3 feb [imas] 49,5 32,8 6,0 5,9 1,6
15–31 ian iData 38,0 36,2 10,8 5,0 4,9 0,6
8–23 ian Vox Populi // ASDM 33,9 36,1 12,9 7,5 4,4
24 februarie 2019[1. 7] 26,8% 34,9% 8,3% 3,0% 26,8% 1,3%

Această imagine a momentului nu include însă şi opțiunile diasporei, unde majoritatea voturilor vor fi îndreptate către partidele pro-europene, la fel cum s-a întâmplat şi în cazul scrutinului pentru alegerile prezidenţiale. Pentru a participa la alegerile din 11 iulie, s-au înregistrat peste 100.000 de moldoveni din diaspora, un record pentru un scrutin electoral din R.Moldova.

Maia Sandu a făcut de altfel apel la cetăţenii moldoveni din diasporă să se înregistreze pe site-ul Comisiei Electorale Centrale pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie.

„Împreună am câştigat alegerile prezidenţiale şi am pornit schimbări spre bine în ţară. Împreună am obţinut şansa de a oferi ţării un parlament curat şi responsabil care să sprijine un guvern profesionist şi stabil. Pe ce drum va porni Republica Moldova după 11 iulie este decizia voastră, a cetăţenilor. Îndemn toţi cetăţenii să iasă la vot în acest moment de cotitură pentru viitorul ţării noastre. Dragi cetăţeni din diasporă, pe 11 iulie votul vostru va decide calea pe care va porni Republica Moldova. Înregistraţi-vă pe site-ul CEC şi îndemnaţi rudele, prietenii să facă la fel”, i-a îndemnat Maia Sandu pe alegători.

Amintim că preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu a anunţat, pe 28 aprilie, că a semnat decretul de dizolvare a Parlamentului şi a convocat alegeri legislative anticipate pentru data de 11 iulie. Decizia a fost luată după ce magistraţii Curţii Constituţionale au declarat neconstituţională starea de urgenţă, în timpul căreia legislativul nu putea fi dizolvat şi astfel nu se puteau convoca alegeri parlamentare anticipate.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *