Șeful Cancelarului prim-ministrului Marcel Ciolacu, Mihai Ghigiu, prezent, marți, în emisiunea Puterea Știrilor, a vorbit despre relația României cu R. Moldova, în contextul în care zilele trecute acesta s-a întâlnit cu Victor Chirilă, ambasadorul moldovean la București.
„R.Moldova e o prioritate pentru Guvern și trebuie să remarcăm că, indiferent care a fost Guvernul, R.Moldova a fost o prioritate. Mai mult decât atât, între premierul român și premierul moldovean există și o relație de prietenie, deci cu atât mai mult există deschidere din partea României să sprijine aceste eforturi”, spune Ghigiu.
Cum se aprobă proiectele bilaterale
Sunt două entități prin care România, prin Cancelaria premierului, analizează și adoptă proiectele propuse de partenerii moldoveni. Totodată, se supraveghează modul în care banii sunt mai apoi valorificați în proiectele în derulare.
„La nivelul Guvernului, avem două entități. De fapt, cancelaria prim-ministrului gestionează acel împrumut de 100 de milioane de euro pe care România l-a acordat R.Moldova. Practic, proiectele propuse de partenerii moldoveni vin la cancelar, există un comitet care le analizează, apoi merg la ministere, se dă aprobare și apoi încep să fie virate sumele de bani și să fie supravegheat modul în care sunt utilizați acești bani în R.Moldova, iar pe de altă parte avem un Departament pentru Relația cu Republica Moldova, de asemenea în coordonarea premierului.”
Se prioritizează anumite zone
Există activități pe care se concentrează cooperarea româno-moldovenească. Acestea țin de zona culturală, artistică, sportivă și, de principiu, tot ceea ce întărește ideentitatea românească. Apoi, se prioritizează sprijinul românesc în vederea sprijinirii efortului european al R. Moldova, ceea ce stârneste entuziasmul autorităților de peste Prut. În plus, eforturile concentrate arată rezultate, iar Moldova este un candidat care pare în fața Ucrainei, de exemplu, când e vorba de statutul de candidat pentru aderarea la UE.
„Avem, pe de o parte, activități pe diferite tipuri, de la cultural-artistice, la sportive, cât și activități prin care se finanțează mici proiecte care țin de identitatea românească, care țin de sprijinire a comunităților din Republica Moldova ș.a.m.d. Deci, în mare parte am avut, pe de o parte, o discuție, să zic așa, concentrată pe chestiuni punctuale, cât și am încercat să vedem ce putem face în perioada următoare, încât să sprijinim efortul european, în primul rând al al Republicii Moldova. Eu remarc și o spun fără fără emoție, un entuziasm extraordinar din partea autorităților Republicii Moldova, din partea diferiților decidenți politici de a face progrese în procesul de aderare. Dacă mă uit la cele două state și îmi permit să fac această comparație, Ucraina și Moldova, cred că Republica Moldova a demonstrat, (…), o poziție favorabilă, de ‘poll position’, ca să primească aces statut de stat candidat”, a comentat invitatul Marinelei Angheluș.
Eforturile R. Moldove, remarcate la București și Bruxelles, sunt în zona de luptă anticorupție, ori transpunerea acquis-ului comunitar, iar discuțiile bilaterale se concentrează adesea pe aceste aspecte și pe ceea ce se poate face în plus.
„Republica Moldova a demonstrat în aceste luni o determinare extraordinară și putem vedea eforturi în ceea ce privește, nu știu, lupta împotriva corupției, transpunere a acquis-ului comunitar, iar România încearcă, e adevărat, în limitele posibilităților, bineînțeles, să sprijine acest proces european de aderare al Republicii Moldova. Acestea au fost în mare parte în mare parte subiectele”, conform Șefului Cancelariei.
Oportunitățile de colaborare dintre Romania și R. Moldova sunt nenumărate, adaugă Ghigiu.
„Diferite oportunități, în special în zona economică, atât în ceea ce privește investiții românești în Republica Moldova, cât și interconectarea pe diferite zone de infrastructură. Nu mă refer doar infrastructură rutieră, ci de diferite tipuri de infrastructură. (…) Ne amintim că în perioada, (…) crizei cu Federația Rusă, România a asigurat electricitate ș.a.m.d.”
România sprijină R. Moldova, indiferent de cine guvernează
Marinela Angheluș a remarcat, de asemenea, faptul că, în pandemie, România a fost de ajutor pentru R. Moldova. „Ne amintim acele camioane, cum erau primite în R. Moldova. Camioane, bineînțeles, cu vaccinuri, cu tot ce aveau nevoie.” Mihai Ghigiu a accentuat faptul că România, indiferent de cine a fost la guvernare, a sprijinit R. Moldova, desigur, în funcție de resursele pe care le-a avut.
„Eu cred că România s-a comportat ca un bun vecin și ca un bun prieten al Republicii Moldova și insist pe acest aspect. Indiferent cine a fost la guvernare la București, (…), cred că viziunea României a fost de a sprijini Moldova, de a încerca, în funcție și de posibilități, în funcție de situația economică, să găsim variante de a ajuta Republica Moldova și vă dau un exemplu, una dintre tranșele din acest ajutor, de 100 de milioane de de euro. Ultima tranșă a mers foarte mult pe zona de educație, renovare de școli, dotare de școli. Cred că ceea ce face România astăzi este să construiască, pe termen lung, în relația cu cu Republica Moldova, practic investind în școală, investind în aspecte care țin de cei tineri.”
Sume alocate pe proiecte fezabile
Felul în care se aleg proiectele pe care România le derulează cu R. Moldova seamănă cu aplicarea pentru proiectele europene, trebuie ca propunerea să fie fezabilă, astfel încât și Cancelaria să le poată propune către ministere, iar acestea să le poată lua în calcul, apoi să fie în zona pe care se concentrează această relație bilaterală.
„În primul rând, contează și cum este scris un proiect, adică proiectele (n. r. să fie) ok, poate e prea mare comparația, dar seamănă cu aplicarea la proiecte europene, respectiv dacă proiectul este fezabil, dacă sumele care le cer sunt fezabile, pentru că am avut situații în care sumele erau prea mari raportat la rezultate sau prea mici. Am avut și această situație (n.r. cu sume) prea mici și nu puteau fi implementate. Adică cei care le-au scris din lipsă de experiență sau mai știu eu ce, au subestimat anumite cheltuieli. Plus, avem niște domenii prioritare în relația bilaterală. Tot ceea ce ține de educație, cultură, patrimoniu, infrastructură sunt zone prioritare pentru cooperarea dintre România și Republica Moldova. Dar ministerele de linie decid, pentru că nu cancelaria decide. Cancelaria se comportă, dacă vreți, ca un secretariat general. Ministerele de linie sunt cele care analizează proiectele în funcție de tematică. Noi doar le repartizăm.”
„Ministerele, într-o primă fază, ne spun dacă sunt proiecte sustenabile, dacă sunt proiecte eligibile, respectiv dacă se încadrează în priorități și dacă sunt proiecte care au sustenabilitate cel puțin pe termen mediu, (…). Apoi se face o clasificare, ca să zic așa, și în funcție de suma pe care și-o permite Guvernul la momentul respectiv, proiectele sunt alocate”, precizează Ghigiu.
Un astfel de proiect are nevoie de timp pentru a intra de la faza de analiză la faza de implementare. De regulă, în medie, întregul parcurs are nevoie de circa două-trei luni pentru o tranșă. De multe ori, depinde și de disponibilitatea financaiară a României pentru a aloca aceste sume, care, în general, sunt din fondul de rezervă.
„Acest proces durează undeva două-trei luni pentru o tranșă, pentru că acuma nu primim fiecare proiect, primim pachete de proiecte undeva spre trei luni, mai mult sau mai puțin. Înțeleg că de-a lungul timpului a durat și mai mult sau mai puțin. Depinde foarte mult și de context. Depinde și de disponibilitatea financiară a României, pentru aceste sume. În general, au fost alocate din fondul de rezervă sau din diferite alte zone. Dacă nu a existat disponibilitate financiară, proiectele au fost finanțate mai târziu”, precizează șeful Cancelariei prim-ministrului României, Mihai Ghigiu.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
