Bașcana Evghenia Guțul a fost condamnată la 7 ani de închisoare într-un penitenciar de tip semiînchis, în dosarul finanțării ilegale a partidului „Șor”, declarat neconstituțional în iunie 2023. Într-un interviu pentru PS News, analistul de politică externă Mihai Isac a declarat că „decizia era așteptată de cetățenii fostei republici sovietic, ca o dovadă a modului în care justiția din Republica Moldova își poate îndeplini menirea în-un stat care dorește integrarea în UE”.
Potrivit lui Mihai Isac, Republica Moldova se află într-o poziție geopolitică fragilă, fiind țintită de un „asediu hibrid” din partea Federației Ruse. Acest termen descrie un război neconvențional în care Moscova nu recurge la invazie militară directă, ci la o combinație de atacuri informaționale, economice și politice menite să submineze țara din interior. Spre deosebire de un conflict armat clasic, asediul hibrid se duce prin propagandă, dezinformare, șantaj energetic și susținerea unor rețele corupte sau separatiste pe teritoriul țării-țintă. Scopul final este slăbirea guvernului pro-occidental de la Chișinău și împiedicarea parcursului pro-european al Moldovei, menținând-o în sfera de influență a Kremlinului.
„Confruntată cu acest tip de agresiune insidioasă, Republica Moldova descoperă că una dintre principalele linii de apărare internă nu constă în arme, ci în instituții puternice, în special un sistem de justiție funcțional. O justiție eficientă poate acționa ca un scut intern împotriva subversiunii, identificând și sancționând acele elemente care, adesea finanțate și coordonate de interese străine, încearcă să destabilizeze țara. Evenimente recente evidențiază clar legătura dintre statul de drept și securitatea națională, iar cazuri precum condamnarea bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, și scoaterea în afara legii a Partidului Șor arată cum justiția poate contracara războiul hibrid purtat de Moscova împotriva Moldovei. Este o victorie rară într-un stat unde corupția este folosită drept armă hibridă de către Moscova pentru deturnarea voinței electoratului din R. Moldova.
Regiunea autonomă găgăuză era condusă doar formal de Evghenia Guțul, deciziile fiind luate la Kremlin, prin intermediul oligarhului fugar Ilan Șor, principalul aliat al Moscovei în destabilizarea R. Moldova. Practic, în spatele tinerei bașcan (de profesie juristă, fără experiență politică anterioară), se afla mâna lui Ilan Șor, care la rândul său era un instrument al intereselor ruse în regiune.
Acțiunile și declarațiile Evgheniei Guțul după venirea la putere în Găgăuzia confirmă această subordonare. În martie 2024, ea s-a deplasat la Moscova și a fost primită cu onoruri, pozând inclusiv într-o fotografie alături de Vladimir Putin. Guțul a pretins atunci că l-a informat pe liderul de la Kremlin despre „presiunile Chișinăului asupra Comratului”. La scurt timp după, bașcanul Găgăuziei a făcut o declarație publică amenințând Chișinăul cu declararea independenței Găgăuziei în eventualitatea unirii Republicii Moldova cu România. Această retorică este identică cu linia impusă de propaganda rusă, urmărind crearea fricii că guvernarea de la Chișinău ar oprima comunitățile rusofone și ar urmări unirea cu România, justificând astfel o eventuală secesiune a regiunilor proruse.
Acest comportament al bașcanului, întâlniri la vârf în Rusia, mesaje separatiste, nu este doar o sfidare politică, ci reprezintă o vulnerabilitate de securitate pentru Republica Moldova. Prin Evghenia Guțul, Rusia a obținut practic un „cal troian” în interiorul statului moldovean: un lider local care contestă deschis politica externă a țării și care ar putea facilita interesele economice ruse”, spune Mihai Isac.
„Pentru Moscova, ideal este ca în fruntea Găgăuziei să se afle persoane fidele intereselor Kremlinului, care să conteste deciziile Chișinăului”
„Un exemplu central al strategiei hibride a Rusiei este regiunea autonomă Găgăuzia din sudul Moldovei. Această regiune, populată majoritar de găgăuzi (un grup turcic de religie ortodoxă), are o orientare tradițional pro-rusă și dispune de autonomie locală. Moscova valorifică de mult timp aceste realități locale, folosind Găgăuzia ca pe un pion strategic pentru a exercita presiune asupra Chișinăului.
Încă din 2014, imediat după ce Moldova s-a apropiat de Uniunea Europeană prin semnarea Acordului de Asociere, autoritățile locale din Comrat (capitala Găgăuziei) au organizat un referendum ilegal pentru a demonstra loialitatea populației față de Rusia. Rezultatele au fost grăitoare, iar peste 98% dintre votanții găgăuzi au respins apropierea Moldovei de UE și au optat în schimb pentru integrarea în Uniunea Vamală dominată de Moscova. Mai mult, 98,9% s-au pronunțat pentru dreptul Găgăuziei de a-și declara independența „în cazul în care Republica Moldova își pierde suveranitatea”, o formulare voalată ce viza eventualitatea unirii cu România sau aderarea la Uniunea Europeană, mișcare care ar diminua influența rusă.
Găgăuzia a devenit un focar de retorică separatistă și anti-occidentală stimulată de Kremlin. Pe măsură ce influența directă a Rusiei asupra restului populației R. Moldova a scăzut,mai ales după războiul din Ucraina, care a înstrăinat mulți cetățeni moldoveni de Moscova, Kremlinul folosește tot mai des Găgăuzia pentru a destabiliza situația din țară și a submina guvernarea pro-europeană. În plus, comparativ cu regiunea transnistreană, teritoriu deja aflat în afara controlului Chișinăului, Găgăuzia oferă Rusiei oportunitatea de a acționa din interiorul proceselor politice moldovenești. Aici, infiltrarea politică și influența economică pot fi exercitate sub aparența autonomiei locale, creând provocări constante pentru autoritățile centrale.
Un element esențial de notat este modul în care liderii locali găgăuzi sunt cultivați și controlați de rețelele pro-ruse. Pentru Moscova, ideal este ca în fruntea Găgăuziei să se afle persoane fidele intereselor Kremlinului, care să conteste deciziile Chișinăului.
Evghenia Guțul a fost o figură necunoscută în politica moldovenească până în 2023, când a câștigat alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei. Surpriza a fost așteptată, ea candidând din partea Partidului „Șor”, formațiune populistă pro-rusă condusă de oligarhul fugar Ilan Șor. Ascensiunea ei a ridicat imediat semne de întrebare, dat fiind că Partidul Șor era deja suspectat și acuzat de multiple ilegalități și legături toxice cu Kremlinul. De altfel, la scurt timp după alegerea Evgheniei Guțul, Curtea Constituțională a declarat Partidul Șor neconstituțional (în iunie 2023), pe motiv că acționa împotriva statului de drept, punea în pericol suveranitatea și independența țării și era finanțat de serviciile secrete rusești”, susține analistul de politică externă.
„Guțul, reprezentanta unui partid creat din corupție și pentru corupție”
„Chiar și înainte de verdictul Curții Constituționale, erau indicii clare că bașcanul Găgăuziei răspundea mai degrabă comenzilor venite de la Moscova (prin intermediarul Ilan Șor) decât intereselor cetățenilor din autonomie. Președinta Maia Sandu a refuzat totuși să semneze decretul de includere a Evgheniei Guțul în componența Guvernului, tocmai din cauza faptului că o consideră parte a „unei organizații criminale” și un pericol la adresa ordinii constituționale.
Pentru a înțelege pe deplin războiul hibrid purtat de Rusia împotriva Moldovei, este nevoie să analizăm și să înțelegem rolul Partidului Șor și al liderului său, Ilan Șor. Acest partid a devenit în ultimii ani sinonim cu corupția sistemică și manipularea orchestrată de Kremlin pe scena politică moldovenească. Istoricul lui Ilan Șor este elocvent. Implicat în frauda bancară de un miliard de dolari din 2014 (care a zguduit economia țării), Șor a fost ulterior condamnat în absență la 15 ani închisoare pentru acea fraudă și a fugit din țară. Cu toate acestea, el și-a folosit averea și influența pentru a construi un partid populist, profitând de nemulțumirile sociale și de sprijinul tacit al Rusiei.
Partidul Șor, dar și alte formațiuni clonă precum Șansa ori Pobeda, a devenit un instrument de război informațional și politic. Pe de o parte, formațiunea a răspândit mesajele propagandei ruse, acuzând constant guvernarea pro-europeană de la Chișinău de toate relele, de la sărăcie economică până la dictatură, și pozând în apărătorul vorbitorilor de limbă rusă și al celor defavorizați. Pe de altă parte, Partidul Șor a recurs la acțiuni dure de destabilizare, organizând, în perioada 2022-2023, în mod repetat proteste antiguvernamentale masive în centrul capitalei, mobilizând mii de oameni. Anchetele au scos la iveală însă că aceste proteste nu erau deloc spontan generate de „vocea poporului”, ci erau dirijate și finanțate de partid prin bani murdari proveniți de peste hotare. Guvernul Republicii Moldova a argumentat în fața Curții Constituționale că Partidul Șor „a organizat, în înțelegere cu Rusia, proteste în masă pentru a împiedica integrarea europeană a Republicii Moldova și pentru a schimba ordinea constituțională a statului”. Dovezile prezentate au inclus interceptări telefonice și rapoarte financiare care indicau cum protestatarii erau plătiți, iar formațiunea primea fonduri ilegale din surse rusești pentru a crea haos civic.
Mai mult, Partidul Șor și formațiuni ori persoane afiliate a fost sancționat internațional pentru aceste activități subversive. Statele Unite, Uniunea Europeană și Regatul Unit au impus sancțiuni liderilor partidului, acuzându-i că au distorsionat procesul electoral din Republica Moldova și au încercat destabilizarea țării în interesul Kremlinului”, explică Mihai Isac.
„Banii murdari veniți de la Moscova, folosiți pentru a cumpăra influență politică și proteste false”
„Practic, Șor și oamenii săi acționau ca agenți de influență ai Rusiei, alimentând nemulțumirea populară prin dezinformare și pomeni electorale (de la concerte gratuite și magazine sociale până la promisiuni iresponsabile), iar apoi canalizau acea nemulțumire împotriva guvernului pro-occidental.
Interzicerea partidului a venit, desigur, cu reacții adverse din partea Moscovei și a acoliților săi. Ieșirea la rampă a reprezentanților oficiali ai Kremlinului demonstrează aceste legături.Propaganda rusă a încercat să acrediteze ideea că la Chișinău are loc o „vânătoare de opoziție”. Imediat condamnarea Evgheniei Guțul, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că aceste acțiuni ar fi „motivate politic” și ar reprezenta „represiuni ilegale împotriva opoziției, care privează oamenii de dreptul de a vota cu cine vor”. Această retorică face parte din războiul informațional dus de Rusia, și anume discreditarea instituțiilor democratice moldovenești (justiție, Curte Constituțională, președinție) și prezentarea măsurilor de apărare ale statului ca pe niște abuzuri. Scopul este de a semăna neîncredere în rândul cetățenilor moldoveni față de propriul guvern și propriile instituții, pentru a slăbi și mai mult reziliența internă a țării.
În acest context complicat de război hibrid, sistemul de justiție din Republica Moldova a demonstrat recent că poate să funcționeze în mod eficient și curajos, chiar și sub presiune. În mod concret, Evghenia Guțul a acceptat și a gestionat sume masive de bani proveniți din grupuri criminale organizate din Rusia, introduse clandestin în Republica Moldova, pentru a finanța partidul Șor și campaniile electorale ale acestuia.
O altă acuzație adusă Evgheniei Guțul a vizat rolul ei în organizarea protestelor plătite de la Chișinău, orchestrate de Partidul Șor în toamna anului 2022. Potrivit procurorilor, Guțul se ocupa de verificarea listelor și remunerarea persoanelor aduse la protestele antiguvernamentale din fața instituțiilor publice ale statului, știind că banii pentru aceste manifestații proveneau tot din finanțări ilegale, de peste hotare. Cu alte cuvinte, bașcanul Găgăuziei a fost direct implicată în mecanismul prin care Moscova, via rețeaua Șor, a încercat să răstoarne ordinea de la Chișinău, creând artificial nemulțumire socială prin mită și dezinformare și punând presiune pe guvernul pro-european ales democratic.
Sentința pronunțată, de 7 ani de închisoare cu executare pentru Evghenia Guțul, este un semnal puternic că nimeni nu este mai presus de lege, nici măcar exponenții locali ai intereselor Kremlinului. De asemenea, în același dosar a fost condamnată și Svetlana Popan, secretara partidului Șor, la 6 ani de detenție, pentru complicitate la finanțarea ilegală. Instanța a dispus arestarea imediată a inculpatelor în sala de judecată, demonstrând că justiția poate acționa ferm chiar și în cazuri cu mize politice uriașe.
Este de remarcat și contextul în care are loc această condamnare. Evghenia Guțul deja era vizată într-un alt dosar penal pentru nereguli în campania electorală din 2023 (când a candidat la funcția de bașcan) și fusese reținută în martie 2025 pe aeroport, încercând să părăsească țara. Faptul că a încercat să fugă sugerează că era conștientă de gravitatea faptelor sale și de eventualitatea răspunderii penale. Pe de altă parte, reacția furibundă a Kremlinului la condamnarea sa (menționată mai sus prin vocea lui Peskov) confirmă miza geopolitică a acestui proces: Rusia și-ar fi dorit ca protejata sa de la Comrat să scape nepedepsită, probabil pentru a continua să fie un ghimpe în coasta Chișinăului. Condamnarea lui Guțul echivalează, în plan simbolic, cu tăierea unuia dintre tentaculele prin care Kremlinul își exercita influența malignă în Moldova”, mai adaugă analistul politică.
„O justiție independentă este esențială pentru ca Moldova să-și continue parcursul pro-european”
„Desigur, verdictul nu este definitiv, iar avocații Evgheniei Guțul au anunțat deja că vor ataca decizia la Curtea de Apel. Indiferent de căile de atac, acest caz stabilește un precedent crucial. Justiția moldovenească a demonstrat că poate documenta și judeca imparțial fapte de o asemenea amploare, implicând corupție transfrontalieră, finanțare ilegală orchestrată de un grup criminal transnațional și atentat la securitatea statului. Pentru publicul larg, poate părea un dosar complicat, însă implicațiile sunt ușor de înțeles. Banii murdari veniți de la Moscova au fost folosiți pentru a cumpăra influență politică și proteste false, iar acum cei responsabili încep să fie trași la răspundere. Acesta este exact genul de rezultat pe care îl aduce o justiție eficientă, și anume curăță scena politică de elementele corupte și trădătoare, restabilind încrederea cetățenilor că legea se aplică tuturor.
Pentru că amenințările hibride ale Rusiei profită în primul rând de vulnerabilitățile interne, iar corupția și impunitatea sunt breșe majore în armura oricărui stat. Atunci când justiția este slabă sau controlată politic, actorii hibrizi, fie că vorbim de oligarhi locali corupți, fie de emisari ai unor puteri străine, pot acționa fără teamă de consecințe. Așa s-a întâmplat în R. Moldova timp de decenii, iar rețele oligarhice au capturat instituții, au delapidat resurse (amintim din nou jaful bancar din 2014) și au fost teren fertil pentru influența rusă. De pildă, Ilan Șor a reușit ani la rând să evite pedeapsa, să ajungă deputat și să-și folosească averea pentru a manipula electoratul, în parte pentru că justiția era ineficientă sau obstrucționată.
Rusia, în mod special, s-a bazat pe corupție ca armă de influență în fostul spațiu sovietic, de la finanțarea unor partide prietenoase, până la mituirea unor oficiali și încurajarea unor grupuri separatiste. Însă atunci când corupția este combătută serios, aceste pârghii încep să dispară. După interzicerea Partidului Șor, deputații săi nu au mai putut acționa concertat în Parlament, unii fugind din țară sau pierzându-și credibilitatea.
De asemenea, o justiție independentă este esențială pentru ca Moldova să-și continue parcursul pro-european. Integrarea europeană nu este doar un deziderat geopolitic, ci implică adoptarea unui set de valori și reforme care întăresc imunitatea statului contra ingerințelor autoritare. Uniunea Europeană a subliniat în mod repetat că reforma justiției și combaterea corupției sunt condiții cheie pentru avansarea Moldovei spre aderare. În fond, Europa dorește ca Moldova să fie un partener stabil, rezilient și aliniat la principiile democratice, ceea ce, implicit, o va face și mai puțin expusă șantajului rusesc. Așadar, consolidarea statului de drept servește dublu scop: îmbunătățește viața internă (protejând drepturile cetățenilor și asigurând dezvoltare economică echitabilă) și consolidează poziția țării pe plan extern.
Nu trebuie uitat nici faptul că Moldova se învecinează direct cu zona de război din Ucraina și găzduiește pe teritoriul său o regiune separatistă (Transnistria) controlată de facto de Moscova. În asemenea condiții, orice slăbiciune internă poate fi fatal exploatată de Kremlin.
Cazul Găgăuziei, cu un bașcan ales sub influență străină, care pledează cauza Moscovei, și cazul Partidului Șor ori clonelor sale, o structură coruptă menită să submineze din interior parcursul european, arată cât de sofisticat și periculos este jocul geopolitic din stânga Prutului. Însă reacția autorităților moldovenești, prin instrumentele legale pe care le au, transmite un mesaj la fel de clar și anume nimeni, indiferent cât de puternic sau susținut din afară, nu este mai presus de lege”, conchide Mihai Isac.
Ce spun procurorii
Procesul șefei regiunii Găgăuzia, o aliată a Kremlinului, care este acuzată că a direcționat fonduri din Rusia către un partid pro-Moscova, a început anul trecut, în luna aprilie.
Ea a ieșit din anonimat în 2023, când a câștigat alegerile găguze, are puternice poziții pro-ruse și se opune guvernului pro-european al Republicii Moldova, care acuză Moscova de amestec politic.
Potrivit procurorilor, Guțul a fost implicată într-o direcționare sistematică de fonduri necontabilizate în perioada 2019-2022 pentru a finanța partidul pro-moscovit „Șor”, acum interzis, înființat de Ilan Șor, un om de afaceri pro-rus în exil, condamnat pentru fraudă în R. Moldova.
Ea a fost acuzată și că a plătit persoane pentru a participa la protestele antiguvernamentale organizate de Partidul Șor în 2022.
După ce a fost trimisă în judecată, başcana Găgăuziei a susţinut că dosarul este fabricat şi ar fi fost demarat „la ordinul Maiei Sandu”, preşedinta Republicii Moldova.
Guțul a călătorit de mai multe ori la Moscova pentru a se întâlni cu oficiali de rang înalt, inclusiv cu președintele rus Vladimir Putin, căruia i-a cerut ajutorul împotriva autorităților de la Chișinău pe care le-a acuzat că „îi limitează bugetul, îi restrâng atribuțiile și provoacă instabilitate”.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
