Skip to content
Politică

Radu Soviani desființează mărirea salariului minim: Este foame de bani! Vor fi majorări de prețuri! EXCLUSIV

Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a anunţat duminică creșterea salariului minim de la 1 decembrie 2018 la nivelul de 2080 de lei pe lună. De asemenea, cei cu studii superioare vor beneficia de un salariu minim mai mare, de 2350 de lei pe lună. Sumele precizate sunt salarii brute.

CITIȚI MAI MULTE AICI: Olguța Vasilescu anunţă că salariul minim ar putea creşte de la 1 noiembrie

În acest context, redacția PSnews.ro a luat legătura luni cu economistul Radu Soviani pentru a analiza implicațiile economice ale măririi salariului minim în formă diferențiată. Concret, analistul economic a atras atenția că nu este o măsură ce va conduce la bunăstarea clasei de mijloc întrucât efectul va fi de creștere a prețurilor bunurilor și serviciilor.

Privitor la salarizarea minimă diferențiată, Radu Soviani a evidențiat că „trebuie însoțită de introducerea unei taxări a acestui salariu în funcție de cât timp lucrează angajatul, 2 ore pe zi, 4 ore pe zi, ș.a.md”.

„În primul rând nu este o măsură care să conducă la bunăstarea clasei de mijloc, subliniez clasei de mijloc, ci este o măsură care este de natură în primă fază să crească încasările bugetului de stat, respectiv pentru salariile majortate, cele minime, statul va încasa mai multe taxe și impozite. Această măsură este un paleativ pentru a acoperi creșterea deficitului bugetar dincolo de orice estimare. Într-o primă fază se vor majora salariile cu efect pozitiv asupra încasărilor bugetului de stat. Într-o a doua fază majorarea salariului minim pe economie va conduce la scumpirea bunurilor și serviciilor având în vedere faptul că avem un cost al forței de muncă superior de la 1 decembrie sau de la 1 ianuarie când se va introduce această măsură

Pe de altă parte, deși pare o idee bună a avea un salariu nimin diferențiat în funcție de studii și de vechime, dacă această idee bună nu este însoțită de plata taxelor și impzitelor la timpul în care efectiv lucrează cel cu studii superioare rămâne doar un paleativ. Concret, o astfel de diferențiere a salariului minim în funcție de vechime și de nivelul studiilor ar trebui însoțită de introducerea unei taxări a acestui salariu în funcție de cât timp lucrează angajatul, 2 ore pe zi, 4 ore pe zi, ș.a.md. Acest lucru nu s-a întâmplat. Din acest punct de vedere sunt măsuri contradictorii pentru că această taxare diferențiată în funcție de cât timp lucrează efectiv angajatul, cu sau fără studii superioare, a fost eliminată acum un an de către guvernarea de atunci, practic aceea reprezentând tot o formă de taxare suplimentară a salariilor. Categoric măsura nu vine în beneficiul clasei de mijloc pentru că primele efecte vor fi majorări de prețuri, a precizat economistul.

Totodată, întrebat dacă măsura salarizării diferențiate pentru cei cu studii superioare nu va determina oamenii de afaceri să se uite înspre cei necalificați pentru a nu plăti un salariu mai mare, Radu Soviani a reliefat că în acest moment nu se pune probema deoarece este o criză acută de forță de muncă. Mai mult, economistul a pus în lumină o problemă care se regăsește pe piața muncii din România, mai precis existența absolvenților de studii superioare cu diplome cumpărate, care deși au o hârtie pe post de document, ei sunt în realitate necalificați, iar astfel survine întrebarea: „Ce faci dacă un absolvent de studii superioare se duce și face o muncă nefalificată spre exemplu?”.

Este greu de spus pentru că în acest moment angajatorii se uită după orice. Este o criză acută de forță de muncă. Chiar și dincolo de salariul minim sunt salarii mult mai atractive decât salariul minim, iar angajatorii nu găsesc neapărat angajați calificați pe care să îi plătească mai bine decât salariul minim pe economie. 

Mai este o problemă. Ce faci dacă un absolvent de studii superioare se duce și face o muncă nefalificată spre exemplu? Mă refer aici la faptul că sunt o mulțime de angajați cu studii superioare care și-au cumpărat diploma de absolvire. Evident că un angajator serios nu îi va angaja în poziții de răspundere pe cei care și-au cumpărat astfel de diplome. Îi vei obliga pe angajatori să plătească un salariu mai mare doar pentru că angajatul are o hârtie de la o facultate particulară? Sunt niște paradoxuri care trebuie clarificate”, a mai adăugat analistul economic.

Pe final, Radu Soviani a dezvăluit o altă implicație arătată de măsura Guvernului Dăncilă de a fi mărit salariul minim: sunt probleme cu încasările bugetare.

„Cert este că această măsură arată că în al 16-lea ceas, nici măcar în al 13-lea, guvernarea realizează că are o problemă cu încasările bugetare. Încearcă să rezolve paleativ această problemă cu încasările bugetare într-un mod abrupt, primitiv, punând taxe. Este ca un fel de taxă administrativă și în niciun caz ca o modalitate de a încuraja un anumit tip de angajare, un anumit tip de dezvoltare, un anumit tip de comportament al angajaților. Pur și simplu este foame de bani, a conchis Radu Soviani în exclusivitate pentru PSnews.ro.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *