Skip to content
Politică

Radu Soviani, perspective zdrobitoare pentru inflație: Este exclusiv culpa BNR! EXCLUSIV

Institutul Naţional de Statistică (INS) a anunțat marți că în august, rata anuală a inflaţiei a crescut la 5,1%, de la 4,56% cât era în iulie, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 6,78% faţă luna iulie a anului trecut, cele alimentare cu 4,15%, iar serviciile cu 2,61%.

În acest context, redacția PSnews.ro a luat legătura cu analistul economic Radu Soviani – fost purtător de cuvânt al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) – care a vorbit despre semnificația cifrelor prezentate astăzi de către INS, care a ținut să adauge că ”BNR a eșuat dramatic în a ancora așteptările inflaționiste în sensul scăderii lor”.

Datele eliberate astăzi de Institutul Național de Statistică arată fără dubiu că acțiunile pompieristice ale BNR de aducere în matca stabilită de lege a inflației au eșuat. BNR are prin lege obiectivul de menținere a ratei de inflație până în ținta de 2,5%. Astăzi vedem că acest obiectiv este din nou ratat, cifra anuală de inflație fiind mai mare decât dublul țintei (5,1%) iar inflația după primele 8 luni atingând aproape ținta pentru tot anul: 2,2% inflație în perioada ianuarie-august 2018.

În ultimele 12 luni, doar într-o singură lună (iulie 2018), rata anuală a inflației a scăzut, probabil din întâmplare și nu ca efect al politicii monetare pompieristice a BNR. Cifrele de astăzi ne arată că BNR a eșuat dramatic în a ancora așteptările inflaționiste în sensul scăderii lor și nici nu e de mirare atâta timp cât acționează pompieristic: ca ,,să stingă’’ așteptările de inflație BNR face mutări haotice atât cu ratele de dobândă cât și în ceea ce privește cheltuirea unor sume semnificative din rezervele valutare, pentru a nu supăra Guvernul.

Este exclusiv culpa BNR în ceea ce privește reaprinderea așteptărilor inflaționiste (mai ales că le și recunoaște în cel mai recent raport privind stabilitatea financiară): în loc să le diminueze, pauza în ridicarea ratei de dobândă de politică monetară arată pieței nu că BNR are așteptări realiste de scădere a ratei anuale a inflației(cifrele de azi dovedesc contrariul) ci că este șovăielnică. Mai simplu spus, nu știe ce să facă.

Pauza în a crește rata de dobândă de politică monetară, înghețată la nivelul de 2,5% pe an în condițiile unei inflații duble arată achesarea Consiliului de Administrație Politizat al BNR, probabil în conservarea pozițiilor față de politicieni în perspectiva unor noi mandate sau unor mandate superioare (spre exemplu upgradarea din poziția de viceguvernator în cea de guvernator), ceea ce are ca efect dezancorarea așteptărilor de readucere a inflației în țintă. Folosirea instrumentelor de politică monetară se subsumează tentativei de a stinge un incendiu cu un pistol cu apă”, a declarat Radu Soviani pentru PSnews.ro.

De asemenea, analistul economic a atras atenția că ceea ce vedem acum în privința inflației (cea mai mare inflație din Uniunea Europeană) este doar un indicator de avertizare timpurie a ceea ce va urma: inflația va fi și mai mare.

Faptul că BNR a ars 5 miliarde de Euro din rezerva valutară în ultimele 16 luni (așa cum am scris aici) a avut un dublu efect: aruncarea de lei în piață care au stimulat consumul pe datorie nesustenabilă și au reaprins inflația, împuținând dozajul de care BNR va avea nevoie în viitor pentru contribuția sa în mixul de politici economice ca răspuns la criza bugetară. Faptul că BNR injectează lichiditate în piață (împrumută bani băncilor contra titluri de stat, în fapt finanțând indirect deficitul bugetar) este o altă măsură prin care abundența de lei este încurajată de BNR și stă la baza reaprinderii inflației.

BNR a acționat prea târziu și prea puțin în a majora rata de dobândă, fiind complicele politicii guvernamentale de confiscare a unei părți semnificative a puterii de cumpărare, prin inflație și prin țintirea unei cvadruplări a dobânzilor din piața monetară (ROBOR), în ultimul an. A eșuat încercând să aducă inflația în țintă prin vânzări de valută, așa cum a eșuat și în ceea ce privește ancorarea unor așteptări inflaționiste prin mișcările haotice de rată de dobândă începând cu luna mai 2015.

Ceea ce vedem acum în privința inflației (cea mai mare inflație din Uniunea Europeană) este doar un indicator de avertizare timpurie a ceea ce va urma: inflația va fi și mai mare. Energia, care are o pondere de aproape 10% în calculul inflației s-a scumpit de la începutul anului cu 5,6%, iar gazele, care se vor scumpi în continuare și care au o pondere de peste 5% din coșul de consum au înregistrat o scumpire de aproape 17% de la începutul anului. Or, aceste elemente împreună cu deprecierea cursului când nu va mai fi susținut artificial de BNR prin risipirea de rezerve, vor avea influențe suplimentare în prețurile viitoare (se vor transmite și în scumpirea tuturor bunurilor și serviciilor în perioada următoare). Inflația anuală ar fi avut valori chiar mai mari de 5,1% dacă BNR nu ar fi avut un aliat surprinzător: ouăle. Ancorarea așteptărilor inflaționiste în sensul diminuării lor prin setul de politici monetare calibrat politic de BNR pare să fi avut efect în special asupra găinilor a căror producție de ouă a determinat o ieftinire de 27% a acestora de la începutul anului până în prezent, cunoscând faptul că găinile nu și-au schimbat modul în care atestă competențele profesionale ale corifeilor BNR”, a conchis acesta.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *